Credinţa americanilor s-a schimbat în ultimii 20 de ani

362

Cele 3 generaţii importante ale populaţiei americane au cunoscut schimbări semnificative în privinţa credinţei religioase, a percepţiilor cu privire la biserică şi Biblie, în ultimii 20 de ani.

The Barna Group a realizat un studiu care confirmă mutaţii semnificative în peisajul religios din SUA.

Primul grup de vârstă examinat îi include pe cei născuţi între anii 1965 şi 1983. În cazul acestei generaţii s-a constat o creştere cu 9% a lecturii Bibliei. Tot cu 9 procente a crescut şi implicarea voluntară în diversele activităţi ale bisericilor de care aparţin membrii acestei generaţii. Însă, în acelaşi timp, s-a înregistrat şi o creştere a numărului celor care nu participă la serviciile religioase ale bisericilor. Dacă în 1991, 31% dintre membrii generaţiei în cauză nu mergeau la biserică, două decenii mai târziu, în 2011, procentul acestora a ajuns la 39.

Studiul Barna a arătat că 80% dintre membrii generaţiei 1965-1983 se consideră creştini, indiferent dacă merg mai des sau mai rar la biserică. Aceasta reprezintă o creştere cu 9% faţă de 1991. De asemenea, membrii acestei generaţii sunt mult mai dispuşi să îşi ia un angajament personal faţă de Iisus Christos; au devenit mai indiferenţi vizavi de Satana (totuşi, 55% dintre ei cred că Satana nu este o fiinţă reală, ci mai degrabă un simbol al răului); sunt mai puţin înclinaţi să creadă în acurateţea şi valabilitatea tuturor principiilor biblice, înregistrându-se o scădere cu 11% a celor care cred în acurateţea totală a Bibliei.

Al doilea segment de vârstă studiat este cel al generaţiei „Baby Boomer", respectiv cei născuţi între anii 1946 şi 1964. „În fiecare etapă a existenţei sale, această generaţie a redefinit stilul de viaţă american, inclusiv credinţa şi spiritualitatea", se arată în raportul Barna. În rândul acestei generaţii s-a înregistrat o scădere cu 12% a participării la serviciile bisericilor, o scădere cu 9% (de la 23% în 1991 la 14% în 2011) a participării la „Şcoala duminicală" şi o scădere cu 10% a implicării voluntare în activităţile şi proiectele bisericii. De asemenea, a scăzut numărul celor care susţin acurateţea Bibliei şi care au convingeri ferme despre Dumnezeu.

Cei născuţi între anii 1927 şi 1945, plus cei născuţi înainte de 1927, formează generaţia vârstnicilor şi cel de-al treilea segment de vârstă investigat. Şi în cazul lor s-au constatat o serie de schimbări în raportarea faţă de credinţa creştină. Americanii vârstnici au devenit, de exemplu, mult mai dispuşi să participe la serviciile religioase ale bisericilor mari, cu peste 600 de membri. A crescut şi numărul celor care nu merg la biserică, din acest segment de vârstă, ajungându-se la situaţia în care 3 din 10 adulţi cu vârste peste 66 de ani să nu fie interesaţi de biserică. Totodată, a crescut cu 10% numărul vârstnicilor care susţin că şi-au luat un angajament de credinţă faţă de Christos.

Autorul şi sociologul George Barna consideră că generaţia „1965-1983" a devenit, odată cu trecerea anilor, mai tradiţională în ceea ce priveşte comportamentul religios, în timp ce generaţia „Baby Boom" a înregistrat o evoluţie predictibilă, distanţându-se de credinţele şi comportamentele religioase convenţionale. Generaţia celor peste 66 de ani a devenit mai puţin activă în ce priveşte viaţa religioasă, însă, în general, a rămas fermă în credinţele sale.

(Foto: saturdayeveningpost.com)