Curajul nu este opusul fricii, nici al precauţiei. Adevăratul curaj este ceea ce faci chiar în mijlocul fricii.

Un român din Spania, care se testase și știa că este infectat cu noul coronavirus, s-a suit oricum într-un avion cu 60 de oameni ca să ajungă acasă. Când a coborât, a intrat direct în carantină și, la nici o zi distanţă, toată ţara aflase de iresponsabilitatea omului care, pe lângă boală, are acum și un dosar penal.

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

O astfel de știre, pusă lângă vestea că un senator a periclitat sănătatea angajaţilor guvernului ţării și lângă imaginea dezolantă a rafturilor goale din marile lanţuri de magazine, creează un tablou trist. Probabil, cei mai mulţi dintre noi îl putem extinde cu numeroase alte incidente mici și nemediatizate care dovedesc de cât egoism sau iresponsabilitate putem fi capabili: poate vreun cumpărător cu coșul de cumpărături doldora de mono-provizii, poate o vecină în vârstă care pare să iasă din casă zilele acestea mai des decât oricând și, să nu uităm, puhoiul de informaţie falsă răspândită gratuit, la pachet cu panica.

Dar tabloul sumbru al îngrijorărilor și reacţiilor noastre nepotrivite nu spune toată povestea despre cine suntem noi în mijlocul pandemiei noului coronavirus. Pentru a fi cu adevărat echilibrată, perspectiva noastră trebuie să cuprindă și acele iniţiative curajoase și creative ale unor oameni (români sau străini) care, deși puteau să își rezume contribuţia la autoizolare, au ales să facă mai mult.

Zeci de români, profesioniști din domenii extrem de variate, au anunţat că donează servicii și bani pentru a împiedica pandemia să îi lovească la intensitate maximă pe cei mai vulnerabili dintre noi. Donatorii își asumă riscul de a ieși ei înșiși în pierdere, pentru un scop mai mare decât propria lor persoană: pentru a-i sprijini pe cei pe care criza aceasta de sănătate i-ar putea scoate de tot din joc.

Cei ajutaţi sunt fie instituţii (se donează aparatură, obiecte sanitare, măști de protecţie și bani pentru spitale; se oferă servicii de consultanţă de management și marketing pentru companii mici și ONG-uri), fie persoane expuse brutal riscului (persoane izolate; oameni din medii defavorizate, fără acces la produse de igienă; persoane cu tulburări emoţionale agravate de incertitudinea momentului; antreprenori care riscă să își piardă veniturile din cauza întreruperilor provocate de pandemie).

Din gesturile concrete ale acestor oameni descoperim câteva lucruri foarte importante și acum, în plină pandemie, dar și în timpuri mai liniștite.

Noi nu suntem, mintal, la același nivel cu cea mai absurdă reacţie a noastră.

Da, suntem uneori absurzi. Da, avem instincte și impulsuri puternice, care scapă uneori autocontrolului. Dar avem totodată și capacitatea de a lua decizii contra-instinctuale, deliberate și nobile, care fac aluzie la un potenţial pe care încă nu l-am explorat până la capăt. Iar aceasta este una dintre cele mai bune vești care se putea desprinde zilele acestea.

Curajul nu înseamnă să nu îţi fie frică, ci să îţi fie, dar să faci ceea ce trebuie oricum.

Frica este o reacţie firească la o situaţie nefirească. Și, în acest firesc al fricii, intră uneori și caracteristica ei de a genera un răspuns pe măsura stimulului. Mulţi dintre noi ne-am speriat de suprarealismul unei epidemii și am considerat poate că situaţia este disperată și cere măsuri disperate, cum ar fi aceea de a renunţa temporar la grija faţă de cei din jur și de a ne concentra pe propria persoană. Însă frica poate genera și comportamente asumat responsabile. Sunt acele comportamente prin care demonstrăm că, deși ne este frică, nu lăsăm teama să ne anuleze omenia, nici dorinţa de a face ce este bine.

Credinţa nu se manifestă niciodată mai cu putere decât într-un context tulbure.

O situaţie de criză ne poate determina să ne închidem într-o bulă mintală, în care pare imperios necesar să conservăm strict pentru noi orice resursă. Aceeași situaţie ne poate însă determina nu să conservăm, ci să investim cele mai valoroase resurse pe care le avem, tocmai acum, când este cea mai mare nevoie ca ele să își arate eficienţa. Credinţa, de exemplu, nu se manifestă niciodată mai cu putere decât într-un context tulbure. Sigur, și în vremuri liniștite avem nevoie de încredere în Dumnezeu, dar, într-o criză, încrederea în Dumnezeu poate să ne fie o sursă sigură și inepuizabilă de liniște sufletească.

Odată ce avem încredere că El are grijă, ne eliberăm resurse mintale pe care le putem pune în slujba a ceea ce este controlabil, nu a lucrurilor incontrolabile, care sunt inevitabile într-o criză.

Circumstanţele noastre se schimbă constant, însă Dumnezeu nu Se schimbă, iar lucrul acesta ne poate restabili echilibrul sufletesc atunci când reperele exterioare devin imprevizibile. Dumnezeu va fi mereu alături de noi, sprijin și adăpost pentru suflet, indiferent ce se întâmplă cu noi sau în jurul nostru. Nu ne conservăm valorile, ci le încredinţăm în grija unui Dumnezeu iubitor. Odată ce avem încredere că El are grijă, ne eliberăm resurse mintale pe care le putem pune în slujba a ceea ce este controlabil, nu a lucrurilor incontrolabile, care sunt inevitabile într-o criză.

Dar mai este ceva controlabil?

Da, o demonstrează zeci de iniţiative civice foarte bine aplicate, ale unor organizaţii, ale unor companii sau chiar mici proiecte personale demarate de oameni, unele chiar din intimitatea casei lor.

E întotdeauna bine să ne păstrăm flexibilitatea și să ne adaptăm din mers soluţiile.

Una dintre cele mai consistente iniţiative este înfiinţarea unui call-center, cu număr de fix, unde persoanele aflate în autoizolare să poată solicita diverse cumpărături. Marian Rădună, unul dintre iniţiatori, explica într-un interviu că, în câteva zile de aprovizionare a celor izolaţi, și-a dat seama că oamenii tind să comande foarte multe produse și că cel mai eficient este să alcătuiască un pachet cu alimente de bază, pentru o săptămână.[1] Și deja a negociat preţuri cu unele magazine.

Ideea voluntariatului pentru cumpărături a prins și s-a răspândit în mai multe orașe: Bacău, Baia Mare, Brașov, Râmnicu-Sărat, Târgoviște, Timișoara.

Unii pentru alţii

Dar call-centere au fost create și pentru a oferi și susţinere emoţională, nu doar materială. Mai multe huburi sau platforme online au anunţat deja că oferă gratuit sprijin pentru cei care suferă de tulburări de anxietate și/sau depresie. Majoritatea oferă consiliere prin telefon.

Numai în ultimele zile, sute de persoane au apelat deja la aceste linii telefonice, care îi ajută pe oameni să distingă mai clar între ce este posibil și ce este probabil în climatul incert generat de pandemie.

Jurnalista Oana Sandu mărturisea, ca una căreia ideile și sentimentele generate de anxietate nu îi sunt deloc străine, că îngrijorările se pot acumula până ajung să paralizeze forţa de decizie a celui măcinat de griji.

În astfel de situaţii, cei din jur pot contribui mult manifestând răbdare și oferind iar și iar asigurări celor care sunt speriaţi.

Să nu ne punem dezvoltarea pe „pauză”

O recomandare care respectă un principiu de o claritate foarte convingătoare este următoarea: Ajunge să te uiţi cu un pic de atenţie la nevoile din jurul tău ca să poţi ajuta!

ȘUneori, nici măcar nu trebuie să ieși din casă pentru a putea contribui cu ceva cu adevărat valoros.

Ce poate fi valoros în timpul acestei crize? Educaţia și cultura sunt valori. Sunt ceea ce oferă numeroase școli sau facultăţi care furnizează deja cursuri video pentru elevii și studenţii lor. Diferite platforme de cursuri pentru adulţi se întrec în calitatea pregătirii pe care o pun la dispoziţia utilizatorilor. Furnizorilor de educaţie li se alătură furnizorii de servicii culturale, care transmit online ateliere de lucru, jocuri și chiar spectacole de teatru.

Valoroasă este și competenţa practică de a depăși impasul, sub un aspect sau altul. O asociaţie a specialiștilor în marketing demonstrează din plin lucrul acesta, furnizând, telefonic sau online, consultanţă de specialitate pentru companiile care, mai ales în această perioadă presantă, au nevoie de strategii pentru a trece prin criză fără consecinţe economice iremediabile. IMM-urilor care au nevoie de consultanţă de management le stă la dispoziţie un program dedicat, tot gratuit.

Suntem capabili să vedem dincolo de noi și, cel mai important, suntem capabili să vedem mai departe.

O platformă online îi invită pe reprezentanţii instituţiilor medicale să spună chiar ei ce este valoros, vital chiar, în această perioadă pentru ei și facilitează contactul acestor reprezentanţi cu donatorii-companii care doresc să facă un bine.

Însă mulţi nu au așteptat să li se comunice un necesar, intuind deja care ar fi nevoile. Se donează măști de protecţie pentru medici, dezinfectanţi pentru persoanele din zone vulnerabile, materiale sanitare, aparatură pentru efectuarea testelor COVID-19, mâncare și sute de mii de euro pentru dotarea spitalelor de boli infecţioase din mai multe orașe (Arad, Brașov, Constanţa, Iași, Reșita, Sibiu, Timișoara, Râmnicu-Vâlcea).

O biserică adventistă din Brașov și-a activat enoriașii invitându-i ca, în timpuri extraordinare, să facă gesturi extraordinare și, dacă au tangenţă cu domeniul medical sau contact cu furnizori de echipamente medicale, să îi stimuleze să doneze. Biserica s-a oferit să centralizeze aceste donaţii și să se ocupe de distribuirea lor.

ADRA România a creat un proiect aplicat pe situaţia actuală, „Sprijin umanitar COVID-19”, prin care a furnizat fie alimente de bază și produse de igienă, fie consiliere dedicată și asistenţă, pentru peste 150 de persoane expuse unui risc crescut, medical/economic, din cauza noului coronavirus (bătrâni, persoane din medii defavorizate, persoane dintr-un sistem de protecţie a victimelor violenţei în familie, precum și antreprenori start-up).

La finalul tuturor acestor iniţiative care demonstrează cât de variat este binele pe care îl putem face, chiar din locul în care ne aflăm, chiar și în plină stare de urgenţă, chiar în ciuda fricii, rămâne mesajul pe care îl popularizează cu succes cei de la care am avea cele mai mici așteptări să contribuie: copiii care colorează curcubeie pe care le însemnează cu mesajul: „Totul va fi bine.”

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

Alina Kartman este redactor Semnele timpului.
Footnotes
[1]„Pachetul pentru o săptămână ar putea conţine: 1 kg făină, 1 kg zahăr, 1 kg orez, 1 kg mălai, 250 g griș, 1 pachet unt, 1 l ulei, 10 ouă, 1 pui sau 1 kg pește, 1 pachet brânză telemea, 1 cașcaval, 1 borcan miere, 4 l lapte, 1 sticlă suc de roșii, 200 gr măsline, 1 pachet de legume pentru supă, 1 kg mere, 1 plasă portocale, 1 plasă lămâi, 1 găletușă iaurt, 1 plasă cartofi, 1 pachet paste, 3 pâini.”

„Pachetul pentru o săptămână ar putea conţine: 1 kg făină, 1 kg zahăr, 1 kg orez, 1 kg mălai, 250 g griș, 1 pachet unt, 1 l ulei, 10 ouă, 1 pui sau 1 kg pește, 1 pachet brânză telemea, 1 cașcaval, 1 borcan miere, 4 l lapte, 1 sticlă suc de roșii, 200 gr măsline, 1 pachet de legume pentru supă, 1 kg mere, 1 plasă portocale, 1 plasă lămâi, 1 găletușă iaurt, 1 plasă cartofi, 1 pachet paste, 3 pâini.”