Taie legăturile și urmează planul lui Dumnezeu

Ezechia a fost cel de-al treisprezecelea rege al lui Iuda și un conducător bun, spre deosebire de Ahaz, tatăl său. Ahaz, regele idolatru, a rămas cunoscut pentru căile lui nelegiuite, pentru că s-a lepădat de Dumnezeu, s-a închinat dumnezeilor străini, a încheiat o alianţă primejdioasă și compromiţătoare cu Asiria și a contribuit la îndepărtarea lui Iuda de Dumnezeu (2 Regi 16:1-9).

Ahaz a compromis nu numai poziţia politică a lui Iuda, ci și tăria spirituală a poporului, creând prin necredincioșia lui un vid de putere – fără Dumnezeu și fără un lider puternic. Ezechia a preluat regatul în această stare. Spre deosebire de tatăl lui, Ezechia a fost un conducător evlavios, care nu a tolerat alianţa cu Asiria, care Îl renega pe Dumnezeu. De îndată ce a găsit momentul potrivit, Ezechia a pus capăt alianţei care îi subjuga regatul (2 Regi 18:7).

A fost Ezechia grăbit? Poate că ar fi trebuit să aștepte, în loc să taie legăturile atât de repede. Până la urmă, cum știm când este momentul potrivit pentru a rupe legăturile – fie că este vorba de o relaţie abuzivă, de o substanţă care creează dependenţă sau chiar de elemente religioase care par bune, dar care nu ne ajută în umblarea noastră cu Dumnezeu? Tăierea legăturilor poate fi un proces dificil, mai ales că este posibil să ne confruntăm cu consecinţe negative. Cu siguranţă, lucrurile s-au derulat în același mod și la Ezechia.

„Merg oare doi oameni împreună, fără să fie învoiţi?” (Amos 3:3)

Cu niște ani în urmă m-am confruntat și eu cu o astfel de provocare. În vara anului 2018 am crezut că eram pe punctul de a intra într-o altă etapă a carierei mele. Întotdeauna îmi dorisem să mă implic în litigii ca avocat, dar am fost nevoit să mă mulţumesc cu contracte de muncă în diferite agenţii guvernamentale. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trecea, am devenit convins că postul de avocat, pe care reușisem să îl obţin, nu era pentru mine. Mă chinuiam să înţeleg ce aveam de făcut și mă confruntam cu probleme de comunicare cu superiorul meu. Viaţa mea spirituală, la fel ca relaţia cu prietena mea, începea să se șubrezească. La fel ca Ezechia, am fost nevoit să fac o alegere. Să tai legăturile imediat? Sau să aștept o ocazie mai bună?

Era o întrebare la care doar eu puteam da un răspuns și aveam nevoie de sfatul Duhului lui Dumnezeu pentru asta. „Merg oare doi oameni împreună, fără să fie învoiţi?” (Amos 3:3), întreabă Biblia, amintindu-ne că drumul nostru trebuie să fie în acord cu planul lui Dumnezeu pentru viaţa noastră. „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos” (1 Corinteni 6:12), punctează apostolul Pavel. Cum putem ști care sunt lucrurile pe care trebuie să le păstrăm și care sunt cele de care trebuie să ne debarasăm? Pavel ne oferă un indiciu: „Nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine” (1 Corinteni 6:12).

Dumnezeu mă ajută să îmi rezolv dilema

Iată care era dilema cu care mă confruntam: Să las prestigiosul post dobândit să mă înrobească? Sau să tai legăturile și să merg mai departe prin credinţă?

Între timp, supervizorul meu mi-a dat o ultimă șansă de a-mi păstra postul. M-a invitat să lucrez cu cei care conduceau compania, în speranţa că acest lucru mă va ajuta să îmi demonstrez loialitatea și îmi va permite să îmi însușesc abilităţile de care aveam nevoie. Am fost tulburat în acea săptămână, chinuindu-mă să decid dacă voi tăia sau nu legăturile. Într-o noapte am adormit în mijlocul rugăciunii. Pe la ora 3 dimineaţa, m-am trezit și am început să cânt în mintea mea ceva despre „visul american”. Am simţit că Dumnezeu lucrează intens la inima mea și am început să mă rog cu seriozitate în următoarele două ore, plângând și luptându-mă cu Dumnezeu. În cele din urmă am luat decizia de a începe procesul de tăiere a legăturilor. Imediat m-a cuprins un sentiment de pace – nu mai trăisem o asemenea pace de când începusem să lucrez. Câteva săptămâni mai târziu îmi părăseam locul de muncă.

Pentru că a tăiat legăturile, Ezechia a avut de înfruntat dificultăţi. Sanherib, împăratul Asiriei, a invadat Iuda (2 Împăraţi 18:13). Pentru ca situaţia să fie și mai gravă, Dumnezeu a permis Asiriei să cucerească tot regatul lui Iuda, cu excepţia Ierusalimului, care era capitala (2 Împăraţi 18:17-35). Împăratul Asiriei a trimis mai mulţi conducători, inclusiv pe Rabșache, care avea misiunea de propagandist, pentru a speria populaţia Ierusalimului, determinând-o să se predea (2 Împăraţi 18:19-23). Rabșache s-a folosit de diplomaţie pentru a dărâma moralul lui Ezechia și al poporului. Pericolul propagandei este că ne poate lovi atunci când suntem mai vulnerabili, disperaţi să găsim o cale de ieșire, chiar dacă nu este vorba decât de o scurtătură șubredă. Un alt pericol al propagandei este faptul că amestecă adevărul și eroarea. Rabșache a spus adevărul, în sensul că Dumnezeu a fost Acela care a permis Asiriei să invadeze Iuda (v. 25). Pentru ochiul omenesc, speranţa părea definitiv pierdută. Dar ceea ce oamenii nu au putut vedea era adevărul că Rabșache greșea  când afirma că Dumnezeu era de partea Asiriei (v. 25).

Avem oare și noi un Rabșache astăzi? Este destul să deschidem televizorul sau să intrăm pe reţelele de socializare ca să-l vedem. În lumea din jurul nostru, dar și în biserică, teoriile conspiraţioniste abundă. Și, la fel ca în vremea lui Ezechia, liderii se folosesc de propaganda politică pentru a răspândi un amestec toxic de adevăr și eroare. Cum ar trebui să răspundem noi, în calitate de creștini, la aceste mesaje derutante? Ar trebui să ripostăm și să ne transformăm în postaci, bântuind prin secţiunile de comentarii ale postărilor din social media? Ar trebui să criticăm liderii religioși care se implică în răspândirea acestor teorii?

Ce lecţii învăţăm din drumul lui Ezechia cu Dumnezeu?

Poate că putem învăţa o lecţie din modul în care Ezechia a răspuns la propaganda politică a inamicului. Biblia ne spune că, la porunca sa, „poporul a tăcut şi nu i-a răspuns o vorbă” (2 Împăraţi 18:36).

Atunci când suntem bombardaţi cu informaţii neadevărate sau care se opun Cuvântului lui Dumnezeu, primul nostru răspuns ar trebui să fie deconectarea de la aceste mesaje. Poate că va trebui să mergem mai departe și să dăm un click pentru a închide videoclipul de pe YouTube. Poate că ar trebui să facem un pas și mai îndrăzneţ, închizându-ne telefonul. Avem cu adevărat timp să ne angajăm în lupta împotriva propagandei vrăjmașului? Diavolul este iniţiatorul propagandei politice, ba chiar și al celei spirituale. În astfel de momente, în care înșelăciunea îmbracă haina realităţii, iar minciuna ia chipul adevărului, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne asigurăm că nu lăsăm nicio ușă deschisă pentru inamicul sufletelor noastre.

Totuși aceasta este doar prima lecţie. Dacă nu facem altceva decât să blocăm sursa propagandei înșelătoare, nu reușim să o înlocuim cu ceva mai bun și nici să mergem la sursa adevărului.

Ezechia nu doar că și-a instruit oamenii să păstreze tăcerea, dar s-a adresat direct lui Dumnezeu, la scurt timp după ce a primit mesajele sfidătoare ale lui Rabșache. El a trimis un mesaj profetului Isaia (2 Împăraţi 19:1-4), pentru a afla ce avea Dumnezeu de spus. Apoi a intrat în templul lui Dumnezeu și a pus înaintea Lui scrisoarea de ameninţare a lui Rabșache (2 Regi 19:1-4; 2 Regi 19:14-15).

Câţi dintre noi ne-am gândit să mergem înaintea Domnului cu mesajele false de pe reţelele de socializare (una dintre metodele moderne de distragere a atenţiei), așa cum a făcut Ezechia? Deși poate nu ne deconectăm fizic de la toate acestea, putem învăţa să tăiem legăturile, asigurându-ne că ne consolidăm relaţia cu Dumnezeu.

Citește și: „Nu voi duce lipsă de nimic.” | Planul lui Dumnezeu, mai bun decât al nostru

Pentru că Ezechia a avut încredere în Dumnezeu și I-a încredinţat situaţia cu adevărat dificilă în care se găsea, Dumnezeu a venit în ajutorul său într-un mod supranatural, imposibil de ignorat (2 Împăraţi 19:35). Dumnezeu mi-a venit și mie în ajutor. Chiar dacă au existat mai mulţi Rabșache care mi-au criticat decizia de a alege să fiu șomer, eu știu că Dumnezeu a intervenit. După ce am tăiat legăturile care mă ţineau prins de fostul meu loc de muncă, am avut mai mult timp să mă concentrez pe ceea ce conta cu adevărat pentru mine: umblarea mea spirituală. La câteva luni după ce am părăsit acel loc de muncă, m-am logodit cu prietena mea, iar câteva luni mai târziu am fost angajat la Hope Channel, unde lucrez și astăzi. La fel ca Ezechia, m-am confruntat cu câteva situaţii-limită în această perioadă, însă Dumnezeu a avut grijă de mine la fiecare pas. Prin credinţă, Ezechia a renunţat la o alianţă dăunătoare și, tot prin credinţă, eu am tăiat legăturile cu un loc de muncă stresant și contraproductiv.

Nu știu cu ce probleme te confrunţi tu, dar știu că, la un moment dat, va trebui să te hotărăști dacă vei tăia sau nu legăturile. În timp ce îţi cântărești decizia, lasă lecţiile din istoria lui Ezechia să te ghideze, așa cum am făcut-o și eu. Nu încerca să lupţi singur cu ispitele inamicului. Mergi la Dumnezeu și dă-i voie să te călăuzească în toate deciziile pe care le ai de luat.

Jason Miller ocupă funcţia de director la Departamentul Atragere de Fonduri la Hope Channel, reţeaua oficială de televiziune a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul revistei Dialogue.