După ce a trecut weekendul Black Friday-Cyber Monday – două evenimente de sorginte americană, dar adoptate internaţional, care facilitează cea mai mare debandadă de shopping din an –, americanii vor să revină la sentimente mai altruise, cu Giving Tuesday, o zi în care să îţi tragi sufletul după ce ai umblat după cele mai bune reduceri și să te gândești dacă ţi-au mai rămas resurse financiare pentru a-i ajuta și pe alţii. Cu această ocazie, Barna Group publică o cercetare despre motivaţiile americanilor, și în special a creștinilor, de a face acte de caritate.

Factorul emoţional este determinant. Peste 40% dintre americani și peste 45% dintre creștinii americani donează bani pentru cauzele care i-au mișcat emoţional, 66% dintre americani și 62% dintre creștini mărturisind că au donat pentru cauze unde „au simţit că pot face o diferenţă”. Organizaţiile caritabile deja știu că peste 40% din donaţiile anuale provin din sumele pe care le strâng în ultimele săptămâni ale anului, motiv pentru care perioada sărbătorilor este destul de saturată de apeluri care concurează la capitolul sensibilitate.

Din nefericire, pe lângă cauzele reale se infiltrează și povești frauduloase, în special în rândul campaniilor personale, pe care diverși oameni le lansează pe Facebook sau platforme gen GoFundMe. În cel mai recent caz care a apărut în presă, 14.000 de oameni au donat aproximativ 400.000 de dolari pentru ceea ce credeau că va fi refacerea vieţii unui veteran de război care trăia pe străzi. În realitate, s-a dovedit a fi o fraudă pusă la cale de toţi cei implicaţi, inclusiv de veteranul cu pricina.

Din fericire pentru unii și din păcate pentru alţii, raportul Barna arată că cererile directe pentru donaţii nu sunt eficiente în rândul oamenilor de rând, care preferă să se alăture unei cauze recomandate de o persoană care s-a implicat deja. Dar sunt eficiente în biserici, creștinii tinzând să răspundă la apeluri directe din partea conducerii bisericii pentru a dona unor cauze, însă și aici este important factorul emoţional și existenţa unui interes personal pentru cauza aleasă. În general, creștinii preferă să doneze bani bisericii pentru misiuni și alte cauze decât să doneze altor organizaţii, pe când populaţia generală alege să doneze către organizaţiile caritabile și centrele sociale locale.

Studii realizate doar în rândul creștinilor americani, mai exact în rândul bisericilor protestante, arată că mulţi dintre ei sunt convinși că este voia lui Dumnezeu ca ei să fie prosperi din punct de vedere material (69%) și că, „dacă dau mai mulţi bani bisericii sau organizaţiilor caritabile, Dumnezeu mă va răsplăti cu binecuvântări” (38%). Chiar dacă „numeroși lideri evanghelici de prestigiu au condamnat public evanghelia prosperităţii”, totuși „cei care cred în ea sunt destul de mulţi”, comenta Scott McConnell, director executiv la LifeWay Research, rezultatele studiului.

Raportul Barna arată că cel mai important scop financiar în viaţă pentru creștini este întreţinerea familiei și apoi a stilului de viaţă dorit și abia pe locul 5 vin actele de caritate și pe locul 6 ideea de a-L sluji pe Dumnezeu prin propiile mijloace financiare. Tinerii tind să se concentreze mai mult pe familie și pe acoperirea nevoilor practice, dar trăiesc cu impresia că sunt mai generoși, deși generaţiile mai în vârstă sunt cele care donează mai mulţi bani.

Diferenţele dintre altruismul creștinilor și cel al persoanelor nereligioase sunt demult dezbătute în sociologie. Un studiu din 2015 a făcut valuri când a concluzionat că copiii din familii creștine sau musulmane sunt mai puţin altruiști decât copiii crescuţi în familii nereligioase. Concluzia s-a dovedit a fi însă eronată. O reevaluare a studiului de către alţi cercetători a scos la iveală faptul că iniţial nu s-au luat în calcul factori importanţi de influenţă și că multe dintre corelări erau greșite. Diferenţele observate nu ţineau de religie, ci de cultura ţărilor respective și de vârsta copiilor. În final, cercetătorii care au reevaluat studiul iniţial nu au găsit o legătură directă relevantă între religiozitate și generozitate.