Cel de-al 31-lea raport anual intitulat „Statutul creștinismului global” publicat de International Bulletin of Missionary Research aduce înaintea publicului un portret statistic al creștinismului, cu tendinţe ambivalente, accentuând însă importanţa schimbărilor pozitive.

Cel puţin trei fenomene majore dirijează mersul creștinismului astăzi în lume, sugerează raportul elaborat de o echipă de cercetători din cadrul Seminarului Teologic Gordon-Conwell, din South Hamilton, Massachusetts. Datele sunt extrase din lucrarea de mari dimensiuni Yearbook of International Religious Demography 2014, care se bazează pe o compilaţie de surse foarte diverse: recensăminte, sondaje, interviuri, arhive aparţinând unor comunităţi. Statisticile actuale au ca an de referinţă anul 1900, iar studiul merge mai departe făcând previziuni pentru anul 2025 și 2050.

În perioada de un secol și jumătate pe care o acoperă statisticile din raport, schimbările generale notate sunt predominant pozitive. De pildă, dacă în anul 1900, din cei 1,6 miliarde de locuitori ai globului, doar 27,6% știau să scrie și să citească, în 2015, la o populaţie globală de 7,3 miliarde, 81% dintre adulţi sunt alfabetizaţi. Estimările pentru anul 2050 sunt și ele optimiste. Populaţia planetei va atinge un nivel de alfabetizare de 88%, la 9,5 miliarde de locuitori.

Dintre aceștia, peste 8,7 miliarde vor fi religioși în 2050 – ca număr, în creștere, de la peste 6,4 miliarde cât se înregistrează azi (la o populaţie de peste 7 miliarde de locuitori), însă proporţional, mai puţini decât în 1900, când, din 1,619 miliarde de locuitori, 1,616 miliarde declarau că au o oarecare credinţă. Doar 1,8% din locuitorii lumii se declară astăzi atei, în timp ce 9 procente se declară agnostici. Statisticile pe aceste două segmente vor înregistra însă scăderi: constante pentru segmentul ateu și fluctuante pentru agnostici, cu o crșetere în 2025, urmată de o scădere sub nivelul actual, în 2050.

Motorul creșterii în creștinismul de azi este Africa, unde trăiesc circa 542 de milioane de creștini, comparativ cu cele 8,7 milioane care existau în anul 1900. Cercetătorii estimează că, în anul 2050 numărul lor va crește la 1,2 miliarde, devenind egal cu suma cifrelor privind America latină și Europa.

Urbanizarea creștinismului este o altă transformare prin care a trecut creştinismul în ultimul secol și jumătate. În 1900, doar 29% dintre creștinii din întreaga lume locuiau la oraș. Astăzi, în schimb, procentul a crescut la 65%, deși este de așteptat să scadă la 59% până în 2050.

Penticostalismul a devenit ramura creștină cu cea mai spectaculoasă creștere raportată la anul de referinţă. Mișcarea, care cuprinde și Biserica Charismatică, a ajuns de la 981.000 de credincioși în debutul secolului al XX-lea, la peste 640 de milioane astăzi și la 1 miliard estimat pentru 2050. De fapt, apreciază George Weigel, cercetător la Centrul pentru Politici Publice și Etică, din Washington DC, această creștere reprezintă cel mai rapid fenomen de acumulare religioasă din istoria religiilor.

O tendinţă mai puţin îmbucurătoare este fragmentarea tot mai accentuată a creștinismului în diverse confesiuni. Dacă, în 1900, creştinismul număra circa 1.600 de confesiuni, astăzi numără 45.000 și se estimează că în anul 2050 se va ajunge la 70.000.

Tot la capitolul evoluţii negative pentru creștinism se încadrează și faptul că, potrivit analizei cercetătorilor, doar 14% dintre necreștinii care trăiesc astăzi pe glob cunosc o persoană de religie creștină. Semn că programele tot mai complexe și mai variate de evanghelizare conduse de confesiunile de orice coloratură nu reuşesc sau nu pot face creștinismul să fie cunoscut personal de către cei care au auzit doar teoretic despre el. Cel mai mare grad de izolare religioasă se întâlnește în ţările predominant budiste, hinduse, dar și în cele majoritar musulmane.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.