Studiu: Ateii sunt, uneori, mai religioși decât creștinii

593

„Americanii sunt oameni profund religioși, iar americanii atei nu fac excepţie de la regulă. Vest-europenii sunt profund seculari, iar vest-europenii creștini nu fac excepţie de la regulă.” Cu această radiografie memorabilă, The Atlantic analiza un studiu privind identitatea creștină în Europa de Vest.

Trei concluzii a scos la iveală studiul Pew Forum care a comparat religiozitatea americanilor cu cea a vest-europenilor.

Prima este că americanii sunt, în ansamblu, mai religioși decât europenii din vestul continentului. Proba a fost proporţia mai mare de răspunsuri afirmative la întrebări precum „Crezi în Dumnezeu cu certitudine absolută?” sau „Te rogi zilnic?”.

A doua constatare a fost că americanii neafiliaţi religios (cei care se identifică drept atei, agnostici sau nimic anume) sunt mai religioși decât europenii neafiliaţi (așa-numiţii „nones”). Americanii care nu au nicio afiliere religioasă păstrează într-o proporţie mai mare decât omologii lor europeni credinţa în Dumnezeu sau obiceiul rugăciunii, chiar dacă nu se identifică cu o biserică anume.

A treia observaţie este și cea mai curioasă dintre observaţiile studiului: neafiliaţii americani sunt la fel de religioși, dacă nu chiar mai religioși decât creștinii din anumite ţări din Europa de Vest (Germania, Franţa, Marea Britanie).

Sondajul efectuat de Pew a scos în evidenţă faptul că, deși majoritatea vest-europenilor încă se consideră creștini, pentru mulţi dintre ei creștinismul este strict o identitate etnică sau culturală, nu una religioasă. De altfel, cercetarea a arătat că 11% dintre europenii din Vest se descriu drept „spirituali, dar nereligioși”.

„Ipoteza mea este că a fi «spiritual» este o poziţie de tranziţie între a fi creștin și a fi nereligios”, a declarat Linda Woodhead, profesor de politică, filosofie și religie la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie. Woodhead a notat și că majoritatea europenilor din Vest cred încă în ideea de suflet, „deci nu ne confruntăm cu o secularizare pură, în care religia cedează locul ateismului și acesta respinge toate aspectele religiei”, ci mai degrabă asistăm la „ceva mult mai complex, ceva ce încă nu am înţeles. În Europa, oameni se dezafiliază de instituţia bisericească și de vechile figuri de autoritate.”

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.