Parlamentul Mondial al Religiilor critică „supremaţia creștinilor albi” din SUA

120

Parlamentul Mondial al Religiilor, organizaţie fondată în anul 1988 în Statele Unite pentru a marca centenarul primei întâlniri interconfesionale care a purtat acest nume, a criticat la întrunirea din acest an, de la Toronto, imixtiunea creștinilor americani în politică.

Întâlnirea din acest an a fost acaparată de subiectul alegerilor din Statele Unite, având în vedere că la ultima întrunire Barack Obama era încă președintele Statelor Unite. „Nu puteai să mergi zece pași fără să dai de cineva din Statele Unite și să vorbiţi despre alegeri”, mărturisesc cei de la faţa locului.

De asemenea, mai mulţi vorbitori au pregătit prelegeri despre religie, secularism și democraţie, plecând de la situaţia din Statele Unite. Jaideep Singh, cofondator al Fondului pentru Educaţia și Protecţia Legală a Americanilor Sikh, este de părere că majoritatea creștină agresivă și opresivă care îl susţine pe Donald Trump este o ameninţare atât pentru democraţia seculară, cât și pentru libertatea religioasă.

Președintele, spune el, a suscitat „frica de discriminare printre creștini”, citând un studiu care arată că evanghelicii albi din Statele Unite se cred mai discriminaţi decât musulmanii. Ca membru al unei minorităţi religioase din SUA, Singh nu crede că această frică reflectă realitatea. Creștinii ar trebui să poată să își practice credinţa, „dar nu ar trebui să își impună doctrinele extremiste asupra tuturor americanilor”.

Îngrijorările lui Singh ţin de eforturile depuse pentru a se face doar rugăciuni creștine în școli și alte locuri publice, de elevarea sărbătorilor creștine deasupra altor evenimente religioase, de folosirea strictă a Bibliei în viaţa publică și d tentativele de a îngreuna ridicarea lăcașelor de cult ale altor religii. Lucruri de genul acesta le dau minorităţilor religioase sentimentul că nu se află „pe același nivel cu restul americanilor”, acuză Singh, care a menţionat și fixaţia iraţională a americanilor cu terorismul islamist și frica de persoane de culoare, fie ei mexicani, musulmani sau asiatici.

Ca răspuns, Bruce Knotts, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Unitariene Universale la ONU, a sugerat că unul dintre motivele pentru care un discurs al urii „emanează din partea multor creștini” este că aceștia „cred într-un Dumnezeu care pe unii îi pedepsește și pe alţii îi recompensează în viaţa de apoi”. Poate că dacă nu ar crede într-un Dumnezeu care pedepsește ar fi mai împăciuitori, crede Knotts.

Daisy Khan, care conduce Iniţiativa Femeilor Islamice pentru Spiritualitate și Egalitate, dă vina pe un vacuum de leadership. America are nevoie ca lideri cu viziune și iubitori de pace să se ridice dintre oameni și să oprească răspândirea extremismului.

Michael Reid Trice, decan-asistent pentru dialog ecumenic și interreligios în cadrul Școlii de Teologie de la Universitatea din Seattle, spune că, „deși vrem să aruncăm vina pe un lider”, cum ar fi președintele, „adevărul este că noi ne-am făcut asta decenii de-a rândul. Fenomenul nu este explicat atât de emergenţa liderilor de dreapta, cât de faptul că terenul era pregătit. Pentru prea mult timp ne-am certat și ne-am caracterizat oponenţii drept dușmani.” Prin asta, Rice vrea să spună că, deși există o diversitate a religiilor în Statele Unite, pluralismul religios sănătos, descris „ca o grădină care se cere cultivată și îngrădită”, nu există în realitate în această ţară.

Separarea dintre biserică și stat a devenit tot mai neclară de când Trump a preluat președinţia și în multe ocazii unii lideri evanghelici au fost surprinși dându-i președintelui sfaturi în ce privește politicile publice. Mai nou, se pare că liderii evanghelici au primit și mandate ce vizează politica externă, o delegaţie formată din lideri conservatori ai bisericii evanghelice deplasându-se luna aceasta la Riad, pentru o întrevedere cu prinţul moștenitor al Arabiei Saudite, în plină investigaţie a morţii jurnalistului Jamal Khashoggi.

Cu toate acestea, nu toate măsurile pe care Trump le ia pentru a-și satisface baza electorală evanghelică sunt negative. Săptămâna aceasta, administraţia Trump a oferit protecţie legală entităţilor care au obiecţii religioase sau morale faţă de a le oferi angajaţilor asigurări de sănătate care conţin metode contraceptive. Noua lege nu se aplică agenţiilor guvernamentale și nici companiilor publice, ci doar instituţiilor de sorginte religioasă, organizaţiilor nonprofit și afacerilor mici care pot avea obiecţii nereligioase, dar morale pentru a refuza pachetul de sănătate. În același timp, legea nu impune vreo opţiune, astfel încât instituţiile religioase care vor să își asigure angajaţii o pot face în continuare.

În timp ce Organizaţia Americanilor Uniţi pentru Separarea Bisericii de Stat acuză administraţia de restrângerea dreptului la asigurarea medicală, organizaţii religioase din diverse confesiuni sunt încântate de decizie. „Astăzi, suntem recunoscătoare că guvernul federal ne-a oferit o cale de a putea să îi slujim în continuare pe bătrâni și să ne păstrăm loiali religiei noastre”, a reacţionat organizaţia catolică caritabilă Little Sisters of the Poor, care se judeca cu statul american tocmai pentru a obţine această excepţie de la lege.