Sub semnătura președintelui Trump, discursul politic devine permis în biserici

1514

Președintele american, Donald Trump, a semnat două ordine executive prin care abrogă legislaţia potrivit căreia organizaţiile care beneficiau de scutiri de taxe – inclusiv cultele – nu aveau permisiunea de a se implica în activităţi politice. Astfel, acum li se permite organizaţiilor religioase să se implice direct în politică.

„Ameninţarea financiară la adresa comunităţii de credinţă a luat sfârșit. Nimeni nu trebuie să cenzureze predicile sau să vizeze pastorii. În America nu ne temem de oamenii care vorbesc liber de la amvon”, a spus președintele american.

Amendamentul abrogat fusese introdus în 1954 de Lyndon Johnson, pe atunci senator de Texas, devenit președinte. Acest amendament era parte a codului fiscal american și le interzicea organizaţiilor nonprofit de tipul fundaţiilor caritabile, universităţilor, bisericilor și think-tankurilor să se implice în activităţi politice prin care să promoveze sau să facă opoziţie unui candidat la o funcţie politică. Practic, acestea nu puteau să își exprime susţinerea pentru un candidat prin apeluri verbale, contribuţii financiare la campanie, plasarea de însemne electorale pe proprietatea sau pe vehiculele bisericii. Totodată, amendamentul proteja și bisericile de guvern prin faptul că nu permitea ca bisericile, sinagogile sau moscheile să fie folosite pentru evaziuni cu fonduri pentru finanţarea campaniilor politice.

Președintele Trump a declarat însă recent, adresându-se unor lideri religioși creștini și evrei invitaţi la Casa Albă, că nu va mai permite ca legislaţia fiscală „să se amestece în drepturile” pastorilor, despre care afirmase încă din luna august că ar fi negate de acest amendament. „Le voi permite reprezentanţilor religioşi să vorbească liber şi fără teamă de răzbunare”, a intervenit și cu o altă ocazie, insistând că „libertatea religioasă este un drept sacru, însă este grav ameninţat”.

Mulţi dintre cei prezenţi la întâlnirea de la Casa Albă au fost membri ai consiliului consultativ evanghelic care i-au fost alături lui Trump în timpul campaniei prezidenţiale de anul trecut. Și, așa cum era de așteptat, au salutat iniţiativa lui Trump, la fel cum au făcut și alţi lideri religioși. „Prin abrogarea Amendamentului Johnson și restabilirea dreptului la discurs politic pentru pastori, pentru biserici și angajaţi ai acestora, ordinele președintelui Trump înlătură o sabie a lui Damocles care a ameninţat comunităţile de credinţă timp de decenii”, a spus Ralph Reed, președintele Coaliţiei Credinţă și Libertate și un susţinător fervent a abrogării interdicţiei.

Nu întâmplător Trump a criticat Amendamentul Johnson încă din campania sa electorală, din 2016, în cursul căreia a făcut apel la conservatorii religioși. Peste 80% dintre creștinii born-again (născuţi din nou) evanghelici americani albi care au votat la alegerile prezidenţiale din SUA l-au susţinut pe Donald Trump. În acest context, noile decrete ale președintelui pot fi considerate o victorie pentru alegătorii republicani, 59% dintre aceștia fiind de părere că bisericile ar trebui să își exprime opiniile politice, conform unui sondaj Pew din 2014.

Totuși sondajele de opinie arată că publicul american în general, precum și anumiţi conducători religioși, chiar dintre evanghelicii care au votat pentru Trump, nu consideră că partizanatul politic ar fi o opţiune bună de luat în calcul de biserică. „De fapt, eu nu cunosc pe nimeni care a susţinut sau vrea să susţină un politician de la amvon”, a declarat Leith Anderson, președintele Asociaţiei Naţionale a Evanghelicilor, o grupare reprezentativă pentru aproximativ 40 de confesiuni religioase și 45.000 de biserici. „Ideea mea este că Biserica învaţă despre Biblie, despre ucenicie și evanghelizare. Nu este vorba despre politică”, a continuat Anderson, citat de The New York Times.

Mai mult chiar, lideri reprezentând 99 de culte religioase le-au adresat în cursul lunii trecute o scrisoare membrilor Congresului solicitându-le să păstreze Amendamentul în forma iniţială, sub îndemnul: „Nu ne politizaţi spaţiile de rugăciune.” Printre semnatari erau baptiști, metodiști, prezbiterieni, episcopalieni, unitarieni, quakeri, musulmani, evrei, credincioși sikh și hinduși. Și lideri evanghelici s-au opus ridicării restricţiei. De exemplu, un studiu realizat de Asociaţia Naţională a Evanghelicilor, efectuat în luna februarie, a constatat ca 90 de procente dintre membrii consiliilor de conducere consideră că pastorii nu ar trebui să susţină candidaţii de la amvon. „Amvonul este locul pentru puterea Evangheliei, nu pentru promisiunile unui politician”, avertiza cu acea ocazie un pastor luteran.

În condiţiile în care nu toţi susţinătorii lui Trump agreează ideea politizării bisericilor se naște în mod legitim întrebarea cu privire la motivaţia reală a acestei decizii. „Acum sunteţi în poziţia în care puteţi spune ceea ce vreţi să spuneţi”, se adresa președintele celor din audienţă, invocând faptul că s-a terminat cu „chinul lung”. Totuși persecuţia pe care o sugera nu a avut loc. De exemplu, Alliance Defending Freedom, o grupare conservatoare, le-a solicitat pastorilor cu mai mult timp în urmă să protesteze prin nerespectarea Amendamentului, cu scopul de a da în judecată statul ca urmare a „persecuţiei“ care ar fi urmat. Din cei 2.000 de pastori care s-au alăturat iniţiativei și care și-au exprimat deschis opiniile politice de la amvon, Fiscul american nu a investigat decât un caz și nu a aplicat nicio pedeapsă. În consecinţă, presa americană a semnalat faptul că predicile politice oricum sunt ceva comun în SUA, iar Trump „inventează o soluţie la o problemă inexistentă“.

 

DISTRIBUIE: