„Într-o viaţă întreagă, îţi convertești imperceptibil fiinţa fie într-o creatură cerească, fie într-una demonică” doar prin deciziile pe care le iei, scria C.S. Lewis. Dacă alegerile pe care le facem au într-adevăr o asemenea miză, cum poate un creștin să se asigure că ia deciziile cele mai potrivite?

Expresia „Facă-se voia Ta” se regăsește în modelul de rugăciune oferit de Iisus ucenicilor. Ea exprimă supunere faţă de planurile divine, contrapunând atotștiinţa divină limitelor noastre umane.

De fapt, viaţa lui Iisus a respirat supunere în fiecare etapă a ei: „Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că întotdeauna fac ce-I este plăcut.” Chiar și în Ghetsemani, în timp ce „păcatele omenirii apăsau greu (…) și simţământul mâniei lui Dumnezeu împotriva păcatului îi zdrobea viaţa”, a cerut ca paharul acestei suferinţe să fie ridicat de la El, adăugând: „Totuși, nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu” (Matei 26:39). De această supunere desăvârșită în faţa voinţei lui Dumnezeu s-a legat, de fapt, speranţa de salvare a întregii omeniri.

Deși n-au dovedit întotdeauna o supunere constantă faţă de voia descoperită a lui Dumnezeu, multe dintre personajele Bibliei au căutat sfat divin înaintea unor decizii cu implicaţii majore pentru naţiune sau pentru individ.

Balaam, profetul decăzut, L-a întrebat pe Dumnezeu ce să răspundă solilor regelui Moabului. Regele David obișnuia să se consulte cu Dumnezeu înaintea bătăliilor cu vrăjmașii poporului evreu. Ghedeon a cerut semne clare și supranaturale, care să confirme reușita lui în misiunea de a reforma spiritual poporul.

Într-o lume foarte diferită de cea a personajelor Bibliei, creștinul modern nu dispune de mijloace mai multe și nici măcar mai sofisticate de a detecta călăuzirea lui Dumnezeu. Unii cred chiar că astăzi călăuzirea divină este mult mai puţin evidentă decât în trecut. Sau poate că iureșul în care ne trăim viaţa ne face mai puţin dispuși să-I oferim și lui Dumnezeu ocazia de a spune ceva legat de alegerile noastre.

Între deciziile noastre și voia lui Dumnezeu

Un american obișnuit ia circa 70 de decizii conștiente pe zi, ceea ce înseamnă peste 25.000 de decizii într-un an, a constatat cercetătoarea Sheena Iyengar. În ce-i privește pe directorii executivi, un studiu a arătat că aceștia sunt implicaţi în rezolvarea a 139 de sarcini pe săptămână, iar peste 50% dintre deciziile pe care le implică munca lor sunt luate în 9 minute sau mai puţin.

Cum ai putea fi sigur că iei o decizie corectă în 9 minute, în 9 ore sau în 9 zile? Cum să diferenţiem deciziile care nu vor avea un impact semnificativ asupra vieţii noastre de deciziile care ne vor afecta pe termen lung, chiar dacă nu știm acest lucru de la început? Care sunt metodele prin care putem verifica dacă alegerile noastre sunt pe aceeași frecvenţă cu voinţa lui Dumnezeu?

Puţine subiecte sunt învăluite în mai multă incertitudine precum cel legat de călăuzirea divină în deciziile obișnuite sau speciale ale vieţii unui creștin.

O primă perspectivă asupra acestui subiect este cea legată de flexibilitatea și libertatea de a decide de care se bucură un creștin autentic. Sunt două moduri de a ne trăi viaţa: pe calea lui Dumnezeu și despărţiţi de El, susţine profesorul creștin Jerry Sittser. Pentru cei care L-au ales pe Dumnezeu, voia lui Dumnezeu este deja revelată: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:33).

Prin urmare, dacă Îi oferim lui Dumnezeu primul loc în viaţa noastră, atunci deciziile pe care le luăm zilnic nu pot fi «în afara» voii lui Dumnezeu, pentru că noi ne aflăm deja «înlăuntrul» acestei voi”. Pe de o parte, această perspectivă ne oferă încredere, siguranţă și libertate în luarea deciziilor, iar pe de alta, doar privind viaţa noastră în retrospectivă vom ști că suntem acolo unde Dumnezeu a intenţionat să fim, explică Sittser. 

O altă perspectivă asupra călăuzirii lui Dumnezeu este aceea că, atunci când am fost înzestraţi cu capacitatea de a face raţionamente, am primit deja toată călăuzirea de care avem nevoie. Aceasta era și filosofia saducheilor din vremea lui Iisus, care credeau că, după ce a adus omul la existenţă, Divinitatea l-a lăsat să se descurce singur.

O asemenea perspectivă aduce în prim-plan mai degrabă coeficientul de inteligenţă decât orientarea spirituală, scrie pastorul Morris Venden. El preia și analizează treptele de cunoaștere a voinţei divine pe care le folosea George Mueller, ilustrându-le cu exemple personale sau biblice. În timp ce subliniază, asemenea lui Sittser, nevoia de a-L cunoaște pe Dumnezeu dincolo de vremea crizei sau a deciziilor grele, Venden crede, de asemenea, că putem beneficia de călăuzire divină în problemele vieţii de zi cu zi, una  adaptată nevoilor noastre, și ţintind spre cele mai bune alegeri pentru prezentul și viitorul nostru

Pași spre decizii înţelepte

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa noastră nu vine niciodată sub forma unei scrisori elaborate, pe care ne-o livrează factorul poștal. Creștinii care doresc să primească și, în același timp, să fie cea mai mare binecuvântare au nevoie de o relaţie vie cu Dumnezeu.

Biblia promite călăuzire specială pentru cel care caută să trăiască în ascultare: „Te voi sfătui și-ţi voi arăta calea pe care trebuie să mergi, te voi călăuzi și voi avea privirea îndreptată asupra ta” (Psalmii 32:8).

Cunoscându-L pe Cel care controlează viitorul

Dumnezeu nu vrea să bâjbâim în întuneric atunci când trebuie să facem alegeri în viaţă, cu atât mai mult cu cât viitorul este o carte deschisă pentru El. În același timp, nu-L putem căuta doar atunci când stăm în faţa unei decizii importante, spune Venden, creionând câteva teste de verificare a relaţiei cu El: Suntem familiarizaţi cu modul Lui de a comunica și interacţiona? Obișnuim să-I vorbim, în rugăciune, chiar când nu avem nimic de cerut, doar de dragul de a fi împreună? Știm ce înseamnă să rezervăm cel mai bun timp al zilei pentru rugăciune și studiul Scripturii?

Atunci când răspunsul la toate aceste întrebări este unul afirmativ, putem face un pas mai departe, pentru a discerne voia Lui în detaliile vieţii noastre.

Formulând întrebările care contează

Scriitoarea creștină Ruth Haley Barton prezintă o serie de întrebări practice pe care liderii creștini (dar nu numai ei) pot să le folosească pentru a găsi drumul spre deciziile cele mai bune.

  • Corespunde alegerea pe care vreau să o fac tiparului sau modelului pe care l-a ţesut până acum Dumnezeu în viaţa mea? Mă apropie decizia pe care vreau să o iau de acest model? De regulă, noile etape vor adăuga, extinde și îmbogăţi un model care s-a conturat tot mai ferm, dar uneori planurile lui Dumnezeu ne pot conduce spre un alt nivel, aparent fără legătură cu experienţa de până atunci (așa cum este în cazul istoriei lui Iosif).

  • Ce alegere îmi oferă un sentiment de pace interioară și de libertate? În timp ce reflectez la o anumită opţiune, se naște în mine certitudinea că voi rămâne integru, autentic și congruent cu valorile mele dacă aleg acest drum?

  • Cum se potrivește această alegere cu abilităţile și misiunea despre care prietenii mei creștini, membrii bisericii mele sau mentorii mei spirituali cred că mi-au fost încredinţate de Dumnezeu?

Deliberând într-o atmosferă de rugăciune

Rugăciunea este incubatorul celor mai bune idei și stă la baza celei mai înalte creativităţi. Ea este colacul de care ne prindem ca să găsim și să împlinim voia perfectă a lui Dumnezeu”, scrie pastorul David Jeremiah, subliniind nevoia de a face din rugăciune un mod de viaţă.

Indiferent dacă alegerile din faţa noastră sunt descurajator de complexe, dacă nu avem decât puţine date cunoscute sau dacă experienţa noastră prea este limitată pentru a ne baza pe ea, promisiunea Scripturii este că vom primi înţelepciunea de a gestiona orice situaţie cu care ne confruntăm: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată” (Iacov 1:5).

Versete ca acestea reprezintă o fereastră spre inima unui Dumnezeu iubitor, care „va da lucruri bune celor ce I le cer” (vezi Matei 7:11).

Dacă nu ai avea timp să parcurgi decât unul dintre pașii care te conduc spre o decizie, atunci acesta ar fi rugăciunea, susţine Morris Venden. De fapt, Dumnezeu este dornic să ne ghideze prin hăţișurile vieţii, dar o face pas cu pas; El nu ne copleșește azi cu detalii de care vom avea nevoie mâine, nici nu ne oferă un glob de cristal, ci este mult mai interesat să clădească o relaţie zilnică, apropiată.

Ascultând învăţătura Scripturii

Creștinii cred că Biblia este o sursă valoroasă de informaţie, „de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire” (2 Timotei 3:16). Cu toate acestea, nu vom găsi aici texte care să ne ajute să decidem care este persoana cu care să ne căsătorim, în ce zonă ar trebui să ne cumpărăm o casă sau ce profesie ni s-ar potrivi mai bine.

Biblia furnizează însă principii care pot fi aplicate situaţiilor particulare. Cu toate acestea, adesea ne-am putea găsi în faţa mai multor opţiuni bune, fiecare dintre ele având avantaje care le recomandă. Dacă dorim o călăuzire specială în această situaţie, la fel de vitală precum rugăciunea este și înţelegerea faptului că, dincolo de informare, Scriptura are și rolul de a facilita comunicarea și părtășia cu Dumnezeu.

Urmărind ușile închise și ușile deschise

Poate fi dificil să înţelegi modul în care Dumnezeu conduce circumstanţele, mai ales atunci când acestea nu se potrivesc în puzzle-ul raţionamentului nostru, scrie April Motl într-un articol de pe christianity.com. Faptul că Dumnezeu deschide o ușă nu înseamnă că drumul acela va fi unul neted și fără obstacole; calea spre tron a lui David a fost jalonată de pierderi și primejdii, iar el a avut nevoie de răbdare și de credinţă până ce a văzut promisiunile lui Dumnezeu materializându-se. 

Nu este prudent să ne bazăm doar pe un singur pas atunci când dorim să luăm decizii în concordanţă cu voia lui Dumnezeu, iar când este vorba despre criteriul ușilor deschise și închise, acest lucru nu poate fi îndeajuns subliniat.

În timp ce putem fi absorbiţi de alegerile noastre punctuale, oricât de importante ar părea ele, trebuie să ne amintim că Dumnezeu are în vedere atât prezentul, cât și viitorul nostru și este interesat mai degrabă de modul în care ne dezvoltăm caracterul, așadar de ceea ce devenim în acest proces.

Lecţii pe care le putem învăţa despre noi și deciziile noastre

Viaţa este un șirag de alegeri, cea mai importantă dintre ele fiind pentru un creștin cea cu privire la acceptarea darului mântuirii.

O primă lecţie în procesul includerii lui Dumnezeu în luarea deciziilor este aceea a consolidării credinţei, scrie jurnalista și scriitoarea Pam Palagyi. Avem nevoie să credem că Dumnezeu este interesat să comunice cu noi, iar voia Sa ni se va desluși tot mai limpede, pe măsură ce vom căuta prezenţa Sa.

Dumnezeu nu lucrează în vid, ci Se folosește atât de împrejurări, cât și de oameni, pentru a ne ghida în viaţă. Misionara și autoarea creștină Elisabeth Elliot povestește că rugăciunile și sfaturile prietenilor creștini au ajutat-o mult în crizele și momentele de răscruce ale vieţii: „Ei văd lucruri pe care eu nu le văd. Ei au umblat prin locuri unde eu nu am ajuns niciodată. Ei au un mod de a vedea lucruri la care îmi este cu neputinţă să ajung.”

Pentru a lua deciziile cele mai bune, avem nevoie de pacea lui Dumnezeu în inimă, punctează scriitorul John Ortberg. Creșterea nu înseamnă să ne lăsăm secătuiţi de pendularea între opţiuni multiple, nici să trăim cu teama că vom rata ce e mai bun într-un moment de alegere neinspirată. De fapt, în Iisus Hristos „sunt ascunse toate comorile înţelepciunii și ale știinţei” (Coloseni 2:3), iar ca fii ai Săi putem trăi cu încredere în călăuzirea Lui.

Până la urmă, Dumnezeu nu este interesat să ne protejeze de orice dificultate sau eșec și nici măcar nu este preocupat ca deciziile noastre să fie perfecte, ci doar perfect supuse lui Dumnezeu, conchide Ortberg.

Iar dacă trecutul nostru este cutat de alegeri deloc reușite, pe care nu le mai putem îndrepta, plonjarea în vinovăţie și descurajare nu reprezintă nicidecum o soluţie. Avem promisiunea fermă a iertării și darul zilei de astăzi. Și putem croi din ele un prezent cu mult mai bun decât a fost trecutul vreodată.

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.