De ce nu îi face religia fericiţi și pe români

594

Religia are capacitatea de a-i face pe oameni fericiţi. Un studiu publicat recent de Pshychological Science argumentează pertinent această afirmaţie. Dacă privim însă la România, vedem că în ciuda faptului că cei mai mulţi români se declară religioși (ortodocși), tot în majoritate se declară și nefericiţi. Lucru care intrigă la aflarea unei explicaţii.

Religia îi face fericiţi pe oameni pentru că le dă un sens în viaţă, iar sensul s-a dovedit că influenţează fericirea mai puternic decât relaţiile sociale, optimismul sau calitatea vieţii. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetători în psihologie de la două universităţi americane, bazându-se pe date obţinute de la Gallup World Poll.

Meritul religiei

Descoperirea-cheie a studiului publicat în Psychological Science a fost că religia poate influenţa în bine fericirea oamenilor, chiar și în ciuda unor condiţii obiective precare. Mai exact, în ţările cu un PIB mai scăzut, oamenii spun, în mai mare măsură, că simt că au un scop în viaţă. Sierra Leone, Togo, Laos și Senegal sunt ţări aflate la coada clasamentului în topul global al PIB pe cap de locuitor în 2012 (potrivit FMI). Însă aici se găsește totodată cel mai mare procent de oameni care declară că simt că au un sens. De asemenea, în ţările mai sărace, rata suicidului a fost mai mică.

Cercetătorii sunt convinși că meritul pentru această performanţă este numai al religiei, fiindcă după ce au verificat și influenţa unor variabile precum educaţia, rata fertilităţii, individualismul sau nivelul sprijinului social, au descoperit că singurul factor care are un impact decisiv este religiozitatea. Chiar și în ţările care aveau un PIB similar, acolo unde populaţia raporta un nivel mai mare de religiozitate, se înregistrau și niveluri mai ridicate de raportare a simţământului sensului în viaţă.

Am putea avea așteptări mari de la România, în aceste condiţii. Adică am putea spera ca românii să se bucure de un simţământ al sensului în viaţă, chiar dacă circumstanţele obiective de trai (politic și economic) sunt instabile. Fiindcă și alte studii anterioare arată că nu satisfacţia cu privire la calitatea vieţii îi face pe oameni să simtă că au un sens.

Însă peste 80% dintre români se declară nefericiţi. Între cele 34 de state din Europa și Asia Centrală incluse într-un sondaj realizat pe o perioadă de 4 ani de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România a înregistrat cel mai mare procent de nemulţumire. Punctul critic relevat de acest studiu în anul 2011 a fost că nemulţumirile românilor sunt strâns legate de situaţia economică. Și e posibil ca aceasta să fie una dintre cheile în care să putem înţelege de ce religia nu îi face fericiţi pe români.

Criza de încredere duce la o criză a sensului

Biserica Ortodoxă, cea căreia îi aparţin majoritatea celor care se declară creștini în România, a fost implicată, în ultimii ani, în scandaluri repetate privind gestionarea fondurilor. Iar lucrul acesta continuă să se reflecte și într-o participare scăzută la viaţa bisericii. Potrivit unui sondaj Soros, puţin peste jumătate dintre ortodocși merg cel puţin o dată pe lună la biserică și aproape 40% numai la sărbătorile importante. Românii nemulţumiţi de calitatea vieţii nu se pot refugia în biserică, fiindcă nu au încredere în ea. De fapt, nu au avut niciodată atât de puţină încredere câtă au acum.

 

Studiul american pune însă fericirea pe seama religiei, nu a bisericii. Totuși religia majoritară din România are o particularitate care o distinge calitativ de ţările amintite de studiu și în care, de fapt, creștinismul este minoritar [Sierra Leone (islamism), Togo (religii tribale africane), Laos (budism), Senegal (islamism)]. Religia majoritară din România nu este percepută majoritar ca o religie personală, ci ca un aparat religios care oferă identitate.

Politologul Daniel Barbu (fost ministru al Culturii și autor al lucrării Bizanţ contra Bizanţ) explica acest fenomen într-un editorial publicat în revista Historia, notând că „aşa cum a fost asumată şi trăită de români, tradiţia religioasă a Orientului creştin nu s-a manifestat ca un mod de a afirma credinţa, în mesajul Evangheliei, transmis de către preoţii satelor, lipsiţi de formaţie teologică şi multă vreme chiar analfabeţi, ci s-a prezentat mai ales ca un ansamblu de credinţe şi de practici liturgice şi para-liturgice, capabile să genereze mai degrabă un mod de viaţă şi o formă de identitate decât să se constituie într-o expresie socială a credinţei în Evanghelie."

S-ar părea, așadar, că religia nu îi face fericiţi pe români pentru că, așa cum este trăită de majoritate, nu are intrare în sfera intimă a existenţei românilor și, prin urmare, nu poate genera sens.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.