Papa Francisc, provocat să conducă un „ONU al religiilor”

5655

Se deschide un nou orizont politico-religios pentru Vatican? Se va încerca unirea tuturor religiilor sub „bagheta” unui mare lider? Perspectiva ecumenică se lărgește considerabil după ce fostul președinte israelian, Shimon Peres, i-a declarat lui Francisc că este necesară constituirea unei organizaţii a religiilor unite, care să fie condusă de liderul catolic.

Fostul preşedinte al Israelului Shimon Peres s-a prezentat la întâlnirea de la Vatican cu un plan cu ţintă precisă. În contextul problemelor din Orientul Mijlociu, Peres a surprins cu o propunere fără precedent în spaţiul ecumenic. Suveranului Pontif i s-a solicitat să creeze un „ONU a religiilor”, dată fiind ineficienţa actuală a Naţiunilor Unite ca organizaţie politică. Propunerea este surprinzătoare, atât prin implicaţiile sale politice, dar și prin faptul că îi aparţine unui necreștin.

„Astăzi, războaiele izbucnesc în special având ca pretext religia. Ne confruntăm cu sute, uneori mii de mișcări teroriste care pretind că ucid în numele lui Dumnezeu”, a declarat Peres, într-un interviu pentru săptămânalul italian catolic Famiglia Cristiana, informează Agerpres.

Peres constată că ONU este depășită de evenimente, neavând „convingerea pe care o generează religia”. În consecinţă este necesară apariţia unei organizaţii similare construite însă pe o platformă religioasă, care să rezolve problemele de natură politică.

De ce o organizaţie religioasă mondială?

Propunerea liderului israelian sugerează decesul ONU. Subliniază fără menajamente că epoca Organizaţiei Naţiunilor Unite a expirat și este nevoie să fie înlocuită cu o autoritate mai puternică. „Luând act de faptul că ONU și-a trăit momentul, ceea ce ne-ar trebui este o organizaţie a religiilor unite, un ONU a religiilor. Ar fi cel mai bun mod de ne opune teroriștilor care ucid în numele credinţei”, a adăugat Peres.

Liderul israelian este convins că doar o structură religioasă poate pune capăt nenumăratelor conflicte care însângerează în prezent planeta. Iar pentru ca aceasta să fie eficientă are nevoie și de un lider puternic pe care Peres nu a avut nicio ezitare în a-l identifica. Suveranul Pontif ar fi singura persoană respectată îndeajuns de mult încât să faciliteze încheierea războaielor care au răvăşit Orientul Mijlociu cât şi alte locuri din lume.

„Poate pentru prima dată în istorie, Sfântul Părinte este un lider respectat de cele mai diverse religii. Aș spune și mai mult: el este poate singurul lider respectat.”

Ce spune papa?

Ne-am obișnuit în ultimul timp cu surprize din partea Vaticanului. Una în plus nu mai constituie o problemă. De data aceasta însă constatăm deschiderea unui nou orizont ecumenic. Provocarea este maximă, fiindcă propunerea creării unei organizaţii religioase mondiale nu este rezultatul unei iniţiative a Vaticanului.

În urmă cu câţiva ani era imposibil de imaginat că un proiect de acest gen ar putea fi conceput de un evreu, și mai ales de un lider politic. Evreii nu au amintiri prea plăcute din lunga istorie a persecuţiilor la care ţările catolice i-au supus pe semenii din diaspora. Nici măcar istoria recentă nu a fost mai blândă. Vaticanul nu a fost prea incisiv în încercarea de oprire a genocidului iniţiat de armatele naziste. Ulterior, au venit cererile de iertare, iar relaţiile bilaterale au intrat pe un traseu al normalităţii. Însă propunerea lansată de un politician israelian ca un lider creștin să conducă o organizaţie mondială religioasă depășește chiar și cele mai optimiste așteptări.

Este un proiect cu multe puncte sensibile. Este conștient și Suveranul Pontif de posibilele reacţii. De aceea nici nu s-a grăbit să răspundă. Însă nici nu a dat un răspuns negativ. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, a confirmat reporterilor că Peres a lansat ideea „Religiilor Unite”, dar a precizat că Francisc nu şi-a dat aprobarea în privinţa ei.

„Papa a ascultat, şi-a arătat interesul,  şi a fost încurajator”, a declarat Lombardi, adăugând că Francisc a transferat responsabilitatea unei decizii către Consiliul Pontifical pentru Dialog Interreligios, ca instituţie mai potrivită pentru sprijinirea iniţiativelor de acest gen.

Totuși anumite indicii sugerează faptul că papa a luat în mod serios această propunere. Conform The Jerusalem Post, conversaţia între cei doi a durat 45 de minute — o întâlnire mai lungă decât media întâlnirilor la care Francisc participă de obicei. Lombardi recunoaște că în discuţie nu au fost atinse decât tangenţial problemele politice actuale, iar în schimb discuţia s-a concentrat pe proiectul lui Peres. Chiar timpul mai lung acordat întrevederii „dă mărturie că Pontiful a primit cu interes propunerile lui Peres”, susţine purtătorul de cuvânt.

Planeta în criză de autoritate

Dincolo de problema luată în discuţie de către cei doi, există cel puţin un element care poate fi descifrat în subsidiar. Lumea se confruntă cu o criză de autoritate. Nu doar ONU se află în incapacitatea de a acţiona. Chiar și SUA demonstrează că nu mai are promptitudinea și capacitatea maximă de a acţiona. Atfel, s-a creat un vid de autoritate cu implicaţii la scară globală. Problemele mondiale se multiplică, iar soluţiile se identifică cu dificultate. Pe acest fond, planul lui Peres pare să fie oportun și are viitor.

Miza a fost enunţată cu fermitate de către Peres: „Noi avem nevoie de o autoritate morală incontestabilă care să spună tare: «Nu». Dumnezeu nu vrea asta şi nu o permite.” Intenţia sa este nobilă. Dorinţa de a opri vărsările de sânge este lăudabilă. Cum la fel de apreciată ar putea fi și propunerea de concretizare a unei Noi Carte care ar trebui să stabilească „în numele tuturor credinţelor că a decapita oameni sau a face măceluri în masă, aşa cum vedem că se face în aceste săptămâni, nu are nimic de-a face cu religia”.

Un proiect cu implicaţii majore

Este Peres lipsit de tact politic atunci când vine cu propunerea creării unei instituţii politico-religioase globale? Greu de crezut din partea unei persoane ajunsă la 91 de ani și cu o vastă experienţă politică în spate. Mai credibil este că se simte nevoia unei autorităţi centrale care să gestioneze cu fermitate situaţiile de criză. Este Peres singurul care vede situaţia în acest mod? Nu puţine sunt vocile care se unesc în elogii la adresa papei Francisc, acesta fiind considerat persoana cea mai potrivită în a rezolva problemele tot mai acute care zbuciumă omenirea.

De altfel, Vaticanul nu este chiar străin de acest gen de proiecte. Benedict cerea în 2011 o autoritate globală care să ajute la reformarea finanţelor mondiale şi ale sistemelor economice aflate în criză. Dacă o autoritate economică ar fi benefică, de ce nu ar fi și una religioasă cu miză politică?

Apare însă o problemă fundamentală care vizează subtilităţile vieţii democratice. Puterea centralizată nu este promiţătoare. Oricât de bine intenţionată ar fi persoana care acumulează putere în mâinile sale, nu este nicio garanţie că o autoritate centralizată nu ar genera mai multe probleme decât cele pe care preconizează să le rezolve.

Oricât de multe crize ar fi zdrobite, inclusiv cea generată de terorism, există alte potenţiale pericole care apar la orizont. Iar istoria este martora faptului că mariajul politicului cu religia nu a fost cel mai fericit. În perspectiva acestui proiect cu implicaţii la scară mondială, nu este exclus ca lucrurile să se înrăutăţească sub „bagheta” unui mare lider, fie el și creștin.