Pe măsură ce fertilizarea in vitro devine o tehnică tot mai accesibilă și acceptată în societate, multe ţări având probleme cu fertilitatea și îmbătrânirea populaţiei, crește și numărul de embrioni care rămân abandonaţi în congelatoarele laboratoarelor. În ultimii ani însă, au apărut și agenţiile care oferă spre donaţie embrionii respectivi, multe dintre ele afilitate cu organizaţii creștine sau anti-avort.
Conform Centrului pentru Controlul și Prevenţia Bolilor, în 2016, cel mai recent ani pentru care există statistici, s-au înregistrat mai bine 260.000 de tratamente FIV în Statele Unite. Din acestea, aproximativ 150.000 au rezultat în transfer de embrioni. De fapt, în ultimii 15 s-au făcut în jur de 2 milioane de transferuri de embrioni dintre care doar 16.000 erau embrioni donaţi. Ceea ce înseamnă că astăzi sunt între 600.000 și un milion de embrioni congelaţi doar în Statele Unite, scrie The New York Times.
Pentru creștinii care nu pot face copii și nu sunt de acord nici cu tehnica FIV, adopţia embrionilor rămași de la alte cupluri pare să fie o variantă fericită. „Acești copii sunt abandonaţi într-o stare congelată. Dacă nu sunt adoptaţi, vor muri”, cred Paul și Susan Lim, creștini evanghelici, care au reușit să facă al treilea copil prin această metodă.
Adopţia de embrioni: cea mai mare clinică din SUA
Agenţiile care se ocupă cu astfel de programe funcţionează similar cu cele ale adopţiei tradiţionale, în sensul că donatorii sunt de obicei implicaţi în selectarea noilor părinţi. Iar condiţiile impuse de unele clinici și agenţii sunt discriminatorii, se plâng criticii. De exemplu, Centrul Naţional de Donare de Embrioni, care este cea mai mare clinică de acest profil din SUA, cere aplicanţilor să fie cupluri heterosexuale care sunt căsătorite de cel puţin trei ani.
La 44 de ani și femeie singură, Monika Broecker nu era candidatul preferat, deși câștiga o sumă de șase cifre ca psihoterapeut cu clinică proprie. Așa că a căutat o soluţie în străinătate până când până la urmă a fost acceptată de o clinică din California și a putut duce la bun sfârșit prima sa sarcină.
Desigur, această opţiune nu este lipsită de probleme și controverse. Din punct de vedere medical, speranţa de viaţă a unui embrion congelat este necunoscută, la fel cum sunt și efecte procesului de crioprezervare asupra calităţii embrionului. Studiile au arătat că bebelușii născuţi prin FIV sunt de două ori mai predispuși să se nască cu o greutate sub cea normală sau cu defecte din naștere majore. Însă, cum adopţia de embrioni este ceva relativ nou, deocamdată nu există prea multe informaţii concrete cu privire la riscuri.
Adopţia de embrioni, problema etică
În altă ordine de idei, există și o controversă legală/etică, ce privește aplicabilitatea dreptului contractelor civile versus dreptul familiei. În prezent, statul consideră acești embrioni ca diind tehnic proprietatea cuiva, nu persoane, motiv pentru care trasferul de la o familie la alta se face prin act de donaţie. Însă, lucrurile sunt neclare și în prezent doar trei state americane au adoptat o legislaţie pentru amplasarea sau eliminarea embrionilor rămași.
Însă, dacă înţelegerea despre momentul la care începe viaţa umană se schimbă, iar embrionii ar fi consideraţi persoane, atunci lucrurile s-ar complica din moment ce ar trebui respectate în dreptul lor toate drepturile fundamentale ale omului. Dacă se ajunge la concluzia că viaţa umană merită demnitate și respect, atunci următoarea concluzie este că neaducerea la termen a acestor embrioni ar fi un act iresponsabil din punct de vedere medical și inacceptabil din punct de vedere etic, scrie Peter Clark, de la Institutul Catolic pentru Bioetică, SUA.
