Curtea Supremă din Marea Britanie: Un mariaj nefericit nu este motiv de divorţ

695

Curtea Supremă de Justiţie din Marea Britanie a respins cerera de divorţ formulată de Tini Owens, o femeie de 68 de ani, care a vrut să divorţeze de soţul ei după 40 de ani de căsătorie, pe motiv că are un mariaj nefericit.

Curtea Supremă de Justiţie din Marea Britanie a respins cererea de divorţ formulată de Tini Owens, o femeie de 68 de ani, care a vrut să divorţeze de soţul ei după 40 de ani de căsătorie, pe motiv că are un mariaj nefericit.

Instanţa a decis că femeia trebuie să rămână căsătorită cu soţul ei, Hugh Owens, în vârstă de 80 de ani, întrucât o căsnicie lipsită de bucurie nu este un motiv potrivit pentru divorţ dacă unul dintre soţi refuză să fie de acord cu despărţirea.

Deși femeia a motivat că nu mai există dragoste în relaţia cu soţul ei și că din punctul ei de vedere căsnicia s-a terminat demult, „cererea doamnei Owens trebuie respinsă. Pentru moment, ea trebuie să rămână căsătorită cu domnul Owens. Parlamentul poate lua în considerare înlocuirea legii care îi refuză doamnei Owens dreptul la un divorţ în circumstanţele date”, a declarat judecătorul suprem Lord Wilson.

Tini și Hugh Owens s-au căsătorit în 1978, au locuit împreună în Broadway, Worcestershire, și au doi copii adulţi. Femeia s-a interesat de procedurile privind divorţul încă din anul 2012, însă, deși între timp a avut și o aventură, cuplul a continuat să trăiască împreună până în februarie 2015. În luna mai a aceluiași an, Tini a cerut divorţul, susţinând că prioritatea în viaţa soţului său era munca și nu viaţa de familie, că este lipsit de dragoste și afecţiune faţă de soţie, că este foarte argumentativ în discuţii și că ar fi umilit-o în faţa altora. Hugh a negat acuzaţiile despre comportamentul său, dar a recunoscut că relaţia lor nu a fost niciodată dominată de emoţii intense. Cu toate acestea, bărbatul a declarat că speră ca soţia lui să renunţe la ideea de a divorţa și să se întoarcă la el.

În cadrul primelor audieri, un judecător i-a permis femeii să îi prezinte nu mai puţin de 27 de motive pentru care dorește să divorţeze, după care a respins cererea de divorţ ca fiind nefondată, iar acuzaţiile, exagerate.

Curtea Supremă a fost ultima speranţă a femeii care dorea să divorţeze, însă judecătorii au analizat argumentele juridice ale cazului, iar sentinţa nu a fost cea așteptată de soţie. Judecătorii i-au sugerat în schimb că ar putea să divorţeze în anul 2020, când se vor împlini 5 ani de când cei doi soţi locuiesc separat, divorţul putând să se pronunţe fără consimţământ sau dovada vinei vreunuia dintre parteneri.

Cazul Owens a adus din nou în discuţie problematica „divorţului fără vină”. Actualmente, soţii care doresc să pună capăt unei căsătorii trebuie adesea fie să îl învinuiască pe celălalt, fie să își aducă reciproc acuzaţii sau să divorţeze de comun acord. Dar divorţul fără vina vreunuia dintre parteneri nu este reglementat. Conform legislatiei actuale privind divorţul, este necesar să se dovedească culpa unuia dintre soţi în vederea desfacerii căsătoriei. Dacă nu se dovedește culpa, căsătoria nu se poate desface.

Stephanie Coontz, profesor de istorie la Evergreen State College, a afirmat că, „odată ce li se permite instanţelor să determine când dorinţa unei persoane de a pleca este legitimă, se deschide calea către decizii arbitrare cu privire la ceea ce este sau ar trebui să fie tolerabil într-o relaţie”.

O lucrare publicată în Jurnalul Harvard de Drept și Politică Publică, scrisă de Douglas Allen privind economia căsătoriei între persoane de același sex, susţine că introducerea divorţului fără vină a dus la o creștere de șase ori în doar doi ani a numărului de divorţuri. De asemenea, legea a determinat o creștere a vârstei la care femeile au început să muncească, a numărului de ore lucrate pe săptămână și a feminizării sărăciei.

Legea „divorţului fără vină” a fost adoptată în mai multe ţări. În Malta s-a organizat un referendum pentru adoptarea legii, în 2011. Mexico City a adoptat legea în 2008, iar în Rusia acest tip de divorţ a fost adoptat de bolșevici după Revoluţia rusă din 1917. În Statele Unite, California a fost primul stat care a adoptat legea divorţului fără vină.