Camera Comunelor a Parlamentului britanic a aprobat în această săptămână o nouă procedură de fertilizare in vitro, extrem de controversată. Dacă aceasta va fi aprobată și de Camera Lorzilor, luna viitoare, din 2017, în Marea Britanie s-ar putea naște copii cu ADN de la trei persoane diferite.

Procedura le va permite femeilor care poartă gene pentru anumite boli mitocondriale – boli genetice și incurabile – să aibă copii fără să îi expună la acest risc. Se pare că, la nivel mondial, 1 din 6.500 de copii are o formă de boală mitocondrială, care nu se poate transmite decât de la mamă la copil, scrie The Atlantic.

Ce presupune procedura

Mitocondriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule eucariote. Ele sunt denumite și „uzinele energetice ale celulei”, deoarece produc energia necesară organismelor. Mitocondriile conţin propriul lor ADN, care nu afectează caracteristicile fizice sau psihice transmise la copil, ci conţine informaţia genetică necesară pentru sinteza enzimelor respiratorii. Acest ADN se moștenește doar pe cale maternă și, dacă este defect, poate duce la multiple probleme la copil, precum probleme neuronale, cardiace, orbire, boala Leigh, diabet, sindromul Barth și altele. Prin procedura de fertilizare cu trei donatori, se încearcă înlăturarea acestui ADN defect.

După cum explică BBC, procedura se poate face în mai multe feluri. În primul, se ia nucleul de la ovulul mamei și se inserează în ovulul donat, care, în prealabil, a fost curăţat de tot conţinutul, în afară de mitocondrii. Ovulul rezultat, care conţine ADN nuclear de la o femeie și ADN mitocondrial de la altă femeie, este apoi fertilizat cu sperma tatălui. Un alt doilea tip de procedură constă în faptul că, atât ovulul mamei, cât și ovulul donat sunt fertilizate. Apoi, ADN-ul nuclear al mamei este extras din celula embrionară rezultată și introdus în cea de-a doua, care a fost golită de nucleu. Ceea ce presupune sacrificarea unuia dintre embrionii rezultaţi.

Lumea știinţifică, împărţită în două

Înainte de votul acordat în parlament, 40 de cercetători, bioeticieni și consilieri guvernamentali din toată lumea, cât și o adevărată colecţie internaţională de grupuri de lobby le-au adresat scrisori deschise membrilor parlamentului pentru a-i încuraja să aprobe procedura. Bolile mitocondriale au fost descrise ca „inimaginabil de nemiloase”, iar această metodă ar oferi „prima rază de speranţă familiilor că ar putea avea un copil care să nu sufere”.

În cealaltă tabără, sunt cei care văd procedura ca o rampă de lansare pentru ingineria genetică asupra copiilor, în diverse alte scopuri. Olga Khazan scrie în The Atlantic: „Mulţi consideră că procedura este discutabilă din punct de vedere moral, pentru că este foarte aproape de joaca de-a Dumnezeu. Penetrarea unei celule și modificarea conţinutului este o problemă controversată, dacă nu este chiar «munca lui Hitler», după cum au numit-o unii.”

Biologicii geneticieni nu știu totul despre cum poate afecta o mitocondrie străină embrionul, dar susţin că au studiat destul pe animale pentru a liniști temerile care există în această privinţă. Însă nu pot nega faptul că există și posibilitatea ca procedura să propage trăsături mitocondriale care acum sunt invizibile sau foarte sumar înţelese, iar criticii cer mai mult timp pentru a înţelege totul.

Un război reactivat

Controversa a reactivat un vechi conflict între știinţă și religie. Biserica Catolică și Biserica Anglicană le-au cerut parlamentarilor să voteze împotriva procedurii. Această „intervenţie” a fost primită cu multe critici din partea cercetătorilor, scrie The Guardian.

Un grup de cercetători a mers chiar mai departe, promiţând că o să răspundă cu aceeași metodă, intervenind cât de mult posibil în treburile religioase. Federaţia pentru Dezvoltarea Știinţei (FFS) a promis să intervină în toate problemele religioase care ar putea „beneficia” de o perspectivă știinţifică.

Dr. Hugh Briss, purtător de cuvânt al FFS, explică: „Intervenţia în aprobarea unei proceduri care a fost studiată extensiv pe durata unor ani, de către experţi mondiali de top, cu niciun argument serios este ceea ce numim un «precedent greșit». Așadar, dacă reprezentanţii bisericilor au voie să facă așa ceva, atunci este logic ca și reprezentaţii lumii știinţifice să poată face la fel. Sau asta este persecuţie?” spune el. Indiferent dacă reprezentanţii lumii știinţifice se vor ţine de promisiune sau nu, este evident faptul că bisericile nu mai au niciun fel de autoritate asupra instituţiilor guvernamentale, care iau decizii pe baza dovezilor știinţifice, ignorând aspectul etic al problemelor.