Hirotonirea femeilor, un subiect încă sensibil

106

Abordată deseori de presa internaţională pe acelaşi palier cu drepturile homosexualilor, hirotonirea femeii are, poate, în comun cu chestiunea homosexualităţii doar faptul că este un subiect extrem de sensibil pentru cele mai multe culte creştine. Şi, dacă opinia publică îşi permite uneori să ia poziţii vehemente, pro sau contra, pe acest subiect, bisericile se pronunţă cu mult mai multă prudenţă.

Vineri, presa naţională a Marii Britanii titra şocant despre o universitate creştină din Bristol, care a intezis femeilor să predea, în lipsa soţilor lor, în ocaziile importante de întrunire din campus. Decizia, nota publicaţia locală The Tab, a venit la o zi după ce Sinodul General al Bisericii Anglicane a spus un „nu" hotărât hirotonirii femeii.

Sigur că un titlu care sugerează prezenţa unei discriminări între sexe bazată pe criterii religioase are potenţialul de a încinge spiritele, şi, prin urmare, este foarte vandabil. Însă realitatea ar putea fi uşor diferită de imaginea din presă. Un cititor The Tab comenta, de pildă, că decizia universităţii este un pas înainte, pentru că, în urmă cu şapte ani, universitatea nu concepea ca o femeie să predea… deloc.

Indiferent de evoluţia politicii acestei universităţi – care va fi verificată abia după ce reprezentanţii ei vor decide să comenteze faţă de aprecierile din presă – mai importantă este poziţia pe care o adoptă bisericile faţă de acest subiect. Iar aici lucrurile sunt departe de a fi omogene.

Poziţia protestanţilor

Dacă majoritatea bisericilor protestante (cel puţin în SUA) acceptă ca femeile să fie numite în funcţii de răspundere bisericească, nu există un consens despre cât de sus poate avansa o femeie în ierarhia bisericească. De exemplu, unele biserici protestante permit femeilor să slujească în funcţia de capelan militar, dar nu ca pastor al unei congregaţii. Însă, în ciuda acestor aspecte, peste o treime dintre studenţii americani care studiază teologia sunt femei.

Peste o treime dintre slujbaşii Bisericii Anglicane sunt femei, însă acest procent nu a reuşit să deturneze votul Sinodului General, care a decis, în luna noiembrie, să nu accepte hirotonirea femeilor. Însă votul a fost unul strâns. Pentru ca propunerea să treacă, era nevoie ca aceasta să fie susţinută prin votul a două treimi din membrii fiecărui corp. În timp ce în corpul episcopilor, propunerea a fost susţinută cu 89,79% dintre voturi, iar în corpul clericilor a primit 76,68% dintre voturi, între laici nu a reuşit să atingă pragul necesar, lipsindu-i doar patru voturi.

Nici faptul că atât fostul lider al anglicanilor, cât şi actualul Arhiepiscop de Canterbury au susţinut hirotonirea femeilor episcop, nu a cântărit suficient de mult.

Poziţia catolicilor

În luna aprilie, Papa Benedict al XVI-lea a reiterat interdicţia Bisericii Romano-Catolice de a hirotoni femei şi a avertizat că nu va tolera neascultarea de către clerici a învăţăturilor fundamentale.

El şi-a reafirmat apoi pozitia, citând un important document, semant de către predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea, care spune că interdicţia de a hirotoni femei a fost parte din „constituţia divină" a Bisericii şi a fost stabilită ca „infailibilă" în 1995, ceea ce înseamnă că nu poate fi schimbată.

Poziţia ortodocşilor

Biserica Ortodoxă vede lucrurile de o manieră similară cu cea a Bisericii Catolice. Cu toate acestea, la 8 octombrie 2004, sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei a votat în favoarea hirotonirii femeilor cu vocaţie monastică în funcţia de diacon al mănăstirilor de femei.

Poziţia adventiştilor

În Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, care se înscrie în rândul bisericilor neoprotestante, poziţia oficială a fost una opusă hirotonirii femeii. Numeroasele dezbateri publice pe această temă au adus însă în actualitate subiectul, astfel că liderii bisericii şi-au asumat o regândire a poziţiei teologice a acesteia. Aşa se face că, la sfârşitul lunii noiembrie, Conferinţa Generală a Bisericii a numit nu mai puţin de 100 de membri, din toate cele 13 diviziuni ale ei, pentru a studia chestiunea hirotonirii şi a produce o împrospătare a perspectivei bisericii, până în 2014.

Acest obiectiv ar urma să fie atins, potrivit Adventist Review, după o revizuire a istoriei studiului hirotonirii în Biserica Adventistă de Ziua a şaptea, după „dezvoltarea unei teologii adventiste privind hirotonirea, după studierea subiectului hirotonirii femeii în slujirea Evangheliei şi concentrarea asupra soluţiilor care susţin mesajul, misiunea şi unitatea bisericii, în zonele în care există dezacorduri."

CE vrea ca femeile să fie discriminate pozitiv

Un element care diversifică discuţia privind hirotonirea femeilor, aducând o perspectivă complet diferită, vine din sfera politică, dar nu va avea, probabil, un impact asupra deciziilor eclesiastice. Încă din anul 2010, Comisia Europeană (CE) a ameninţat că va impune prin lege o anumită cotă pentru numirea femeilor în funcţii de conducere în întreprinderile din spaţiul comunitar. Planul UE este ca, până în 2015, 30% din posturile din consiliile de administraţie ale companiilor să fie ocupate de femei, iar până în 2020, procentul să ajungă la 40%.