Creștinismul din Irak, „primejdios de aproape de dispariţie”

192

„S-ar putea să ne confruntăm cu sfârșitul nostru în ţara strămoșilor noștri. Odată cu dispariţia noastră, lumea se va confrunta cu momentul adevărului”, a declarat reverendul Bashar Warda, care a slujit în Kurdistanul Irakian, o regiune autonomă din nordul Irakului.

Reverendul Warda, care este și arhiepiscop de Irbil, a criticat corectitudinea politică a liderilor britanici, care îi face reticenţi faţă de condamnarea extremismului musulman, ce a adus creștinismul din Irak „aproape de extincţie”. Creștinii care mai trăiesc încă în Irak trebuie să fie pregătiţi pentru martiriu, a afirmat arhiepiscopul, care se întreabă dacă lumea va fi complice la persecutarea și eliminarea „unui popor pașnic și nevinovat”. Tăcerea lumii libere, inclusiv a liderilor religioși, cu privire la persecutarea și uciderea creștinilor din Irak, motivată de teama de a nu primi eticheta de islamofobie, a fost un adevărat cancer, spune arhiepiscopul.

Deși ISIS a fost înfrânt, creștinii s-au văzut deposedaţi de toate proprietăţile, de la biserici și case la afaceri, și nu există niciun fel de ajutor financiar care să le permită să o ia de la capăt. În plus, ţara nu este încă sigură pentru creștini, cu luptători ai grupării ISIS acţionând în grupuri mici, dar și cu proliferarea grupurilor extremiste ostile creștinilor și cu disputele dintre sunniţi și șiiţi, care măresc instabilitatea regiunii.

„Când următorul val de violenţă ne va lovi, cine din campusurile voastre va organiza demonstraţii și va purta însemne care spun «și noi suntem creștini»?”, a întrebat Warde.

Potrivit datelor prezentate de arhiepiscop în discursul său, numărul creștinilor din Irak s-a diminuat cu 83% după invazia condusă de Statele Unite, de la 1,5 milioane la aproximativ 250.000.

Episcopul anglican Philip Mounstephen, autorul unui raport care arată că persecutarea creștinilor se apropie de genocid în Orientul Mijlociu, este de acord că „o cultură a «corectitudinii politice» a împiedicat vocile occidentale să vorbească despre persecutarea creștinilor”, afirmând că această reticenţă se leagă de „vina post-colonială”. Totuși, episcopul Mounstephen crede că persecuţia creștină trebuie privită prin lentila cauzelor ei complexe, nu doar din unghiul militantismului islamic.

În 2019, organizaţia Open Doors a clasat Irakul pe poziţia a 13-a în topul celor mai nesigure 50 de ţări în care ar putea trăi creștinii.

Arhiepiscopul de Irbil a amintit că a existat o perioadă de cooperare între creștinii și musulmanii din Irak, numită de istorici Era de Aur Islamică.

„S-a dezvoltat un stil de dialog, care a fost posibil pentru că un șir de califi au tolerat minorităţile. Când politica de toleranţă s-a încheiat, au secat și cultura, și prosperitatea care au izvorât din ea”, a punctat Warda.