De curând, Canada a organizat una dintre cele mai spectaculoase parade Gay Pride. Premierul Justin Trudeau și-a luat copiii și steagurile cu curcubeu și a fost prezent în mulţime, să promoveze ceea ce a devenit mantra sa politică – incluziunea politică și socială.

„Nu ne pasă de unde vii sau ce religie practici, sau pe cine iubești – oricine ai fi, ești bine-venit în Canada”, a declarat premierul în cadrul discursului oficial de Ziua Naţională a Canadei (1 iulie), care a intrat în anul 150 de existenţă. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa și în realitate. În lupta pentru incluziunea socială, persoanele religioase par să piardă teren în faţa aclimatizării fenomenului gay. Cel puţin aceasta este experienţa unei școli religioase, căreia i se dictează în prezent ce versete biblice sunt ok și ce versete biblice sunt ofensatoare și trebuie ignorate complet.

Cenzură pe versete biblice cu referire la homosexuali

Cornerstone Christian Academy School, din provincia canadiană Alberta, riscă să fie scoasă de sub jurisdicţia Battle River School Division – comitetul sub conducerea căruia funcţionează școlile publice din zonă –, începând cu 30 iunie 2018, moment din care i se va rezilia și contractul de închiriere pentru clădirea școlii. Aceasta este cea mai recentă decizie luată într-o luptă surdă între comitet și conducerea școlii cu privire la anumite versete din Biblie pe care comitetul le consideră ofensatoare.

În primă fază, comitetul a cerut școlii să elimine din declaraţia de credinţă a instituţiei un verset care conţine și referiri la imoralitatea sexuală și, de asemenea, să elimine cuvântul „calitative” din formularea „CCA oferă programe educaţionale calitative”. Versetul în cauză se găsește în 1 Corinteni 6, unde se menţionează: „Nu vă înșelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici malahienii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moșteni Împărăţia lui Dumnezeu” (vers. 9 și 10).

După ce s-au conformat acestor cerinţe, acum profesorilor și administratorilor școlii li se spune că „orice parte a Bibliei care ar putea fi considerată ofensatoare pentru anumite persoane ar trebui să nu fie citită și studiată în școală… și orice învăţături care denigrează sau umilesc orientarea sexuală a cuiva ar trebui interzise”. Dacă școala nu se conformează, în final și-ar putea pierde finanţarea de la stat. Comitetul spune că impune aceste condiţii pentru a se asigura că programa școlară se pliază pe politicile și procedurile comitetului, care se aplică tuturor școlilor publice pe care le coordonează, și de asemenea legislaţiei provinciale, care include și legea drepturilor omului din Alberta.

Pe de altă parte, John Carpay, avocatul angajat de CCA, spune că această motivaţie este absurdă. „Avocatul comitetului a fost rugat în repetate rânduri că citeze o singură secţiune din legea drepturilor omului care interzice unei școli creștine să studieze și să predea din versete biblice și nu a putut să numească niciuna.” El a mai declarat că Alberta are unul dintre cele mai diverse sisteme școlare din Canada și că este contrar politicii guvernamentale ca un comitet să limiteze această diversitate. „Aici e vorba despre libertatea religioasă și despre libertatea de exprimare”, spune Deanna Margel, directoarea școlii. „Nu poţi să culegi versete din Biblie ca pe cireșe. Avem nevoie de fiecare cuvânt ca să ajungem la o înţelegere profundă. Este foarte important”, spune ea. Avocaţii celor două părţi sunt optimiști că se va putea ajunge la o înţelegere care să permită acestei colaborări să continue. Însă, din păcate, cazul acesta nu este unic în peisajul legislativ canadian.

În 2002, un judecător a conchis că decizia unei școli publice de a interzice folosirea manualelor care portretizează familii cu părinţi homosexuali încalcă o lege care cere ca educaţia publică să se facă pe principii „strict seculare”, iar în opinia judecătorului, termenul „secular” exclude orice decizie care ar putea fi influenţată de considerente religioase. Curtea de Apel a întors în unanimitate acest verdict, pe baza unei interpretări diferite a cuvântului „secular”. Conform judecătorilor Curţii de Apel, formularea „strict secular” permite poziţionările morale în spaţiul public, indiferent pe ce se bazează acestea. Ceea ce interzice legea este stabilirea sau îndoctrinarea unei anumite religii prin școlile publice. „Ar trebui ca aceia cu o poziţie morală bazată pe o conștiinţă influenţată de religie să fie puși să renunţe la convingerile lor, în timp ce aceia care au poziţii similare, dar pe alte considerente decât cele religioase să fie liberi să se manifeste fără restricţii? Trebuie să se acorde acces egal la spaţiul public oricăror poziţii morale, indiferent de influenţa religioasă”, au scris în motivaţia lor judecătorii Curţii de Apel. Surprinzător însă, judecătorii Curţii Supreme au întors decizia judecătorilor Curţii de Apel. Deși au recunoscut că legea în cauză nu exclude deciziile motivate total sau parţial de considerente religioase, acestea trebuie luate într-un mod „care să respecte diversitatea opiniilor morale din comunitate”, au decis aceștia, ceea ce înseamnă că manualele cu pricina rămân.

Biblia ofensatoare

În mod ironic, Canada, care a făcut un obiectiv din a deveni una dintre cele mai incluzive ţări, prezintă Biblia – o carte incluzivă prin excelenţă – drept ofensatoare și dăunătoare pentru societatea incluzivă. „(1) Nicio persoană nu va publica sau afișa, și nu va cauza publicarea sau afișarea, pe niciun teren, în niciun ziar, pe niciun material printat sau publicat, nici prin televiziune, radio sau orice alt mediu de transmisiune pe care îl deţine sau îl controlează, și nici nu va distribui sau va vinde nicio reprezentare, niciun anunţ, semn, simbol, emblemă, declaraţie sau orice altă reprezentare: (a) care tinde sau poate să tindă să priveze, să limiteze sau să restricţioneze în vreun fel orice fel de drept de care se bucură orice persoană sau categorie de persoane sub lege sau (b) care expune sau tinde să expună la ură, ridicol, bagatelizare, sau care aduc un afront demnităţii unei persoane, categorie de persoane sau grup de persoane, din cauza rasei, crezului, religiei, culorii pielii, sexului, orientării sexuale, statutului familial, statutului marital, handicapului, vârstei, naţionalităţii, strămoșilor, locului de origine sau primirii de ajutor social. (2) Nimic din subsecţia (1) nu restricţionează libertatea de expresie pe niciun subiect.”

Ceea ce înseamnă că este practic imposibil să mai citezi din Biblie în Canada, pentru că mereu cineva s-ar putea simţi ofensat din vreo cauză. În schimb, asta nu restricţionează libertatea de exprimare niciodată. Această decizie a fost dată într-un caz din 2002, când trei homosexuali au dat în judecată un bărbat care a pus în circulaţie un afiș tip reclamă care punea semnul egal între simbolul cuplurilor de homosexuali și semnul „interzis” deasupra, pe de o parte, și patru referinţe din Biblie la texte despre homosexualitate, pe de altă parte: Romani 1, Leviticul 18:22, Leviticul 20:13, 1 Corinteni 6:9-10. Omul respectiv a spus că a pus trimiterile, nu textele, tocmai ca să nu ofenseze pe nimeni și să invite oamenii să deschidă Biblia. El a mai declarat că nu este adevărat că și-ar dori ca homosexualii să moară (după cum se face referire în unele din acele pasaje), ci, ca un creștin care știe că la mijloc e vorba de salvarea sufletului, voia ca acele cupluri să fie informate și era misiunea lui de creștin să îi informeze. Forma nefericită pe care a gândit-o acest creștin să facă anunţuri informative a „expus homosexualii la ură și ridicol”, a hotărât judecătorul, care a dat apoi dispoziţiile legale generale citate mai sus.

Canadienii de rând sunt și ei de părere că „religia face mai mult rău decât bine lumii”, conform unui sondaj realizat recent de Ipsos Public Affairs. Dintre canadienii intervievaţi online, 51% și-au exprimat această părere, ceea ce înseamnă o creștere de 7 procente faţă de un sondaj similar din 2011. „Este o schimbare semnificativă”, spune Sean Simpson, vicepreședintele companiei. El dă vina atât pe avansul tehnologic, care îi expune pe oameni la un volum mare de informaţii, ceea ce a dus la o „sensibilitate la știri”, în special despre persoane religioase radicale care comit atentate și acte de violenţă, cât și pe secularizarea continuă a culturii ţărilor dezvoltate. Cu toate acestea, Reginald Bibby, sociolog la Universitatea Lethbridge, din Alberta, care studiază sociologia religiei, spune că o împărţire 50/50 poate fi interpretată în ambele sensuri, iar canadienii sunt divizaţi pe această problemă de mulţi ani. În mod oficial, religia și opiniile pro-religie nu o să dispară din peisajul public canadian, în special datorită imigrării în creștere, spune Bibby. Aceasta însă nu spune nimic despre cât de superficială și cât de „corectă politic” sau cât de profundă și de puternic identitară va mai fi religia în Canada.