Un fost senator american susţine crearea unei organizaţii mondiale de promovare a libertăţii religioase

180

„Optzeci la sută din populaţia lumii trăiește într-un climat de libertate religioasă restrânsă. Cum putem tolera această situaţie?” a fost pledoaria ambasadorului SUA pentru libertatea religioasă internaţională, Sam Brownback, în favoarea creării unei organizaţii globale care să stimuleze ţările să respecte libertatea religioasă a cetăţenilor lor.

Persecuţia religioasă se extinde în lume, potrivit raportului din aprilie 2018 al Comisiei americane privind Libertatea Religioasă Internaţională (USCIRF), care întocmește o listă neagră a abuzurilor asupra libertăţii religioase – genocid, sclavie, viol, detenţie, convertiri forţate, distrugeri ale proprietăţii și interdicţii cu privire la educaţia religioasă a copiilor.

În timp ce deplânge deteriorarea libertăţii religioase în multe state ale lumii, sub pretextul luptei împotriva terorismului sau ca urmare a revirimentului modelului autoritarist, Daniel Mark, președintele USCIRF, afirmă că există și motive de optimism la două decenii după adoptarea Legii privind Libertatea Religioasă Internaţională (IRFA): „Importanţa acestui drept fundamental este apreciată mai mult ca niciodată, iar încălcările grave sunt mai puţin susceptibile de a trece neobservate.”

Raportul comisiei înregistrează încălcări grave ale dreptului la libertate religioasă în ţări precum Birmania, China, Eritreea, Iran, Coreea de Nord, Sudan, Arabia Saudită, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, care sunt desemnate ca ţări care suscită „o preocupare deosebită” (CPC), din cauză că guvernele acestora încalcă libertatea religioasă a cetăţenilor sau tolerează abuzurile de acest gen în mod „sistematic, continuu și excesiv”. Acest calificativ deschide posibilităţi pentru a se trata diplomatic situaţia, dar și pentru aplicarea sancţiunilor (inclusiv economice) ţărilor persecutoare, USCIRF recomandând ca lista să fie extinsă cu alte 6 state: Republica Centrafricană, Nigeria, Pakistan, Rusia, Siria și Vietnam.

Referindu-se la guvernele vinovate de grave încălcări ale drepturilor religioase, Mark punctează faptul că „libertatea religioasă în Coreea de Nord este complet inexistentă”, dar și că Rusia merge într-o direcţie greșită, prin adoptarea legilor antiextremism, „care sunt folosite nu numai împotriva teroriștilor, ci și a unei varietăţi de minorităţi religioase și de disidenţi”.

Există „nevoia disperată” de a se crea o mișcare globală care să promoveze dreptul la libertate religioasă, a susţinut Sam Brownback, fost senator american, la un eveniment recent, găzduit de Comitetul ONU pentru Libertatea Religiei sau a Credinţei (U.N. NGO Committee on Freedom of Religion or Belief).

Brownback a declarat intolerabilă persecuţia religioasă din ţările care au aderat la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului și a militat pentru constituirea unui organism global care să stabilească un standard de bază al libertăţii religioase pe care ţările membre să fie nevoite să îl respecte pentru a-și putea conserva beneficiile aderării la acest organism, după principiul „morcovilor și dinţilor” (un pachet de avantaje, respectiv de sancţiuni, care să stimuleze guvernele să protejeze libertatea religioasă a tuturor cetăţenilor).

Întâlnirea, intitulată „Libertatea religioasă internaţională: o nouă eră de advocacy pentru a răspunde unei noi ere de provocări și ameninţări”, a reunit avocaţi ai libertăţii religioase din întreaga lume și a fost deschisă de monseniorul Tomasz Grysa, observatorul permanent al Sfântului Scaun la ONU, care a vorbit despre intensificarea persecuţiei și discriminării împotriva creștinilor, dar și musulmanilor, evreilor și altor credincioși.

În cadrul aceluiași eveniment, Thomas Farr, președintele Institutului pentru Libertate Religioasă din Washington, a notat numărul mare de organizaţii și guverne care se implică în lupta pentru menţinerea libertăţii religioase, comparativ cu interesul slab pentru acest domeniu de la începutul carierei sale în acest domeniu.

Farr a subliniat consecinţele grave ale negării dreptului la libertate religioasă. În primul rând, este vorba despre suferinţa fizică și mintală a persoanei persecutate sau discriminate, pentru că refuzarea acestui drept fundamental reprezintă „negarea dreptului unei persoane de a trăi o viaţă deplin umană”. În al doilea rând, persecuţia din motive religioase scindează familiile și comunităţile, dar și statele și comunitatea internaţională, prin conflictele, războaiele și extremismul pe care le provoacă.

Institutul pentru Libertate Religioasă s-a fondat pe premisa că drepturile religioase reprezintă o problemă fundamentală pentru toată lumea, și nu o favoare sau ceva opţional, a subliniat Furr, concluzionând: „Fără libertatea religioasă pentru toţi, niciunul dintre noi nu este cu adevărat liber.”