Infografic: cum este ales un nou Pontif

86

Cardinalii care au intrat aseară în Capelă Sixtină au luat parte la un ritual vechi de aproape un mileniu. Iar două infografice, realizate de site-urile National Post şi Nola.com ne conduc pe urmele alegerii unui nou Suveran Pontif, de la ultima mesă la primul discurs al noului papă.

Ultima mesă, înainte de începerea conclavului, are loc în Bazilica Sfântul Petru, al doilea cel mai mare lăcaş sacru al creştinătăţii, după Bazilica Notre-Dame de la Paix, din Coasta de Fildeş. La început, bazilica a fost doar un monument comemorativ în locul unde Sfântul Apostol Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Ulterior, lăcaşul a fost înfrumuseţat de măiestria unor arhitecţi şi artişti prestigioşi, precum Michelangelo şi Rafael Sanzio. În prezent, bazilica este sediul principalelor manifestări ale cultului catolic şi găzduieşte proclamarea noilor papi, dar şi funeraliile celor decedaţi.

După finalizarea ultimei mese, cardinalii pleacă din Bazilica Sfântul Petru, pe coridoarele lungi de marmură, spre Capela Sixtină, care se află în partea dreaptă a bazilicii. Capela are o formă dreptunghiulară, măsurând 40,93 metri în lungime şi 13,41 metri lăţime, corespunzând – conform tradiţiei biblice – dimensiunilor Templului lui Solomon. Capela are două părţi: una mai mare împreună cu altarul, rezervată ceremoniilor religioase şi alta mai mică pentru credincioşi. Pe peretele de deasupra altarului, Michelangelo a pictat scena „Judecata de Apoi".

În partea din stânga a altarului, există uşa care duce spre „camera lacrimilor", o încăpere mică, cu pereţi tapisaţi în culoarea roşie, unde aşteaptă trei rânduri de veşminte, de dimensiuni diferite, din care trebuie să-l aleagă pe cel ce i se potriveşte noului papă, şi trei perechi de pantofi roşii (simbolul puterii, încă din vremea Bizanţului). Aici este singura cameră în care singur cu sine, noul Suveran Pontif îşi poate aduna gândurile în limba maternă.

În spatele capelei, în partea stângă, stau cele două sobe care semnalizează alegerea unui nou papă sau continuarea procesului de vot. Într-una se ard voturile, iar în cealaltă combinaţia de elemente chimice care să dea fumului culoarea albă sau neagră.

Procesul electiv propriu zis începe cu desemnarea a trei echipe a câte trei cardinali care să ocupe funcţiile de numărare a voturilor, de verificare a numărătorii şi de colectare a voturilor de la acei cardinali care se află la Vatican, dar sunt prea bătrâni pentru a participa la votul din Capela Sixtină.

Apoi, fiecare cardinal completează numele viitorului papă pe un bileţel pe care este deja scris textul „Aleg ca Suveran Pontif pe". După aceasta, cardinalul se apropie de altar, unde face un jurământ („Martor îmi este Hristos Mântuitorul, care o să mă judece, că îi dau votul meu celui care, potrivit lui Dumnezeu, consider că ar trebui ales") şi aşază hârtia împăturită în urnă. La final, voturile sunt numărate – pentru a se verifica dacă sunt egale cu numărul celor prezenţi – şi puse într-o a doua urnă.

Din acea urnă, voturile sunt scoase şi numele sunt trecute pe o listă de fiecare dintre cei trei cardinali aleşi cu acest scop. Ultimul dintre ei trece un ac cu o aţă printre toate bileţele şi ulterior le arde în sobă. Procesul se repetă până la alegerea unui papă, care să întrunească două treimi din voturi. Anul acesta, papa trebuie ales cu votul a 77 dintre cei 115 cardinali prezenţi.

După trei zile fără rezultat, scrutinul este întrerupt pentru o zi de rugăciune. Apoi sunt organizate alte serii de voturi până la alegerea definitivă. Numărul maxim de scrutine este de 34, după care cardinalii nu pot vota decât pentru unul dintre primii doi favoriţi.

Alegerea papei este semnalată vizual, prin fum alb care iese pe coşul Capelei Sixtine, şi auditiv, prin tragerea clopotelor de la Bazilica Sfântul Petru. După ce este ales, noul papă trebuie să răspundă la două întrebări ale cardinalului decan: „Acceptaţi alegerea dumneavoastră canonică drept Suveran Pontif?" şi „Cu ce nume vreţi să fiţi numit?" Răspunzând „da" la prima, alesul devine imediat papă şi episcop al Romei.

 

Apoi, noul papă intră în camera lacrimilor şi îmbracă veşmintele pregătite pentru el. Ulterior, cardinalii îi vor aduce un omagiu şi îşi vor marca supunerea faţă de noul lor lider. Un cardinal senior confirmă, de la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, alegerea noului papă („Habemus papam"), după care noul papă va apărea în public şi va rosti binecuvântarea sa apostolică „Urbi et Orbi" (către oraşul Roma şi întreaga lume).