Iepurașul, de la simbol sexual la simbol pascal

2169

Creștinii sărbătoresc Paștele în amintirea învierii lui Iisus Christos. Cu toate acestea, sărbătoarea este însoţită și de o tradiţie păgână conform căreia copiii lasă coșuleţe goale în seara dinaintea Paștelui și așteaptă ca „Iepurașul” să vină să le aducă dulciuri și ouă ornate. Cum a ajuns acest simbol păgân al fertilităţii o componentă indispensabilă a Paștelui creștin tradiţional?

Originile precise ale imaginii iepurelui care aduce ouă sunt neclare, dar ce se poate spune cu certitudine e că iepurii au reprezentat un simbol al fertilităţii încă din antichitate. Fiind foarte prolifice reproductiv (de unde și expresia „se înmulţesc ca iepurii”), acestea animale au fost și încă rămân un simbol al sexualităţii. În cultura contemporană, revista Playboy folosește imaginea iepurelui ca mijloc de promovare a sexualităţii.

Conform History Channel, Iepurașul de Paște a ajuns pentru prima dată în America în anii 1700, când un grup de imigranţi germani s-au așezat în Pennsylvania și au adus împreună cu ei o tradiţie despre un iepure care depunea ouă, numit „Osterhase” sau „Oschter Haws”.

Copiii lor construiau cuiburi în care iepurele mitic își putea așeza ouăle colorate. Cu timpul, obiceiul s-a extins în întreaga Americă, suferind doar modificări minore: iepurașul n-a mai adus doar ouă, ci și dulciuri, iar cuiburile au fost înlocuite de coșuri.

Barbara Mikkelson, de la snopes.com, subliniază faptul că ouăle, de asemenea simboluri ale fertilităţii și ale vieţii mereu înnoite, au fost folosite de creștini pentru a face trimitere la învierea lui Christos din mormântul sigilat, din care a erupt o viaţă nouă.

Simbolurile păgâne ale Paștelui au fost folosite adesea de misionarii creștini atunci când duceau evanghelia la popoare cărora le lipsea un fundal iudeo-creștin, a menţionat pentru Christian Post Dr. Quentin Kinnison, profesor asistent de Slujire Creștină Contemporană la Universitatea Frenso Pacific.

Kinnison afirmă că misionarii s-au folosit de simbolistica ouălor „pentru a identifica esenţa vieţii și a învierii lui Christos. Folosind aceste simboluri cunoscute de populaţiile în mijlocul cărora activau, misionarii creștini au găsit modalităţi de a comunica evanghelia lui Iisus Christos culturilor nefamiliare cu relatările biblice”.

Cu toate acestea, Kinnison avertizează că trebuie să fim precauţi cu privire la această practică de integrare a obiceiurilor păgâne în simbolistica creștină, afirmând că ele devin problematice „atunci când pierdem semnificaţia simbolurilor, acestea preluând valenţe culturale noi sau diferite, în contradicţie cu Evanghelia”.

Întrucât Paștele a devenit un fenomen comercial, fiind încărcat cu simboluri păgâne care promovează mai degrabă sexualitatea decât profunzimea sacrificiului lui Christos, pastorul Jerold Aust, de la United Church of God, e de părere că Paștele modern nu-și mai îndeplinește menirea de a transmite suferinţa, moartea și învierea lui Iisus Christos.

El afirmă că Paștele, sărbătorit prin ciocnirea de ouă colorate și promovarea imaginii iepurelui, poate fi pus mai degrabă în legătură cu închinarea la zeiţa babiloniană a fertilităţii, Iștar (de la care provine și termenul englezesc pentru Paște, Easter), decât cu închinarea la Iisus Christos cel înviat.

Foto: wikimedia