Prejudecăţile care avansează lupta dintre credinţă și știinţă

447

Prejudecăţile, nu natura argumentelor, sunt cele care îi separă ideologic pe oamenii religioși de oamenii de știinţă. Dacă membrii celor două tabere ar avea imagini mai realiste unii despre alţii, colaborarea și completarea ar fi posibile. Acesta este concluzia unui studiu prezentat recent la conferinţa anuală a Asociaţiei Americane pentru Avansarea Știinţei și o teză susţinută mai demult de Elaine H. Ecklund, profesor de sociologie și director al programului Religion and Public Life de la Universitatea Rice.

„Religia nu ar trebui abordată cu o atitudine combativă", declară Ecklund, „ci, mai degrabă, având în minte colaborarea". Oamenii de știinţă au obiceiuri religioase surprinzător de asemănătoare cu cele ale publicului general, a demonstrat studiul, bazat pe un sondaj cu 10.241 de respondenţi.

Statisticile obţinute de cercetătoare arată că 18% dintre oamenii de știinţă participă săptămânal la servicii religioase, comparativ cu 20% din populaţia generală a Statelor Unite. Apoi, 15% dintre ei se consideră foarte religioși, comparativ cu 19% din populaţia generală. Nu mai puţin de 13,5% citesc texte religioase săptămânal, comparativ cu 17% din populaţia generală, iar 19% se roagă de mai multe ori pe zi, comparativ cu 26% din populaţia generală. Problema, așa cum o vede Ecklund, este că în media circulă un volum „enorm de stereotipuri pe tema aceasta și informaţie de calitate slabă."

Concluziile studiului prezentat anul acesta vin să susţină și să completeze cercetările anterioare făcute de profesorul de la Rice. Un studiu publicat în anul 2011, și bazat pe interviuri cu 275 de oameni de știinţă de la 21 de universităţi cu departamente de cercetare în biologie, chimie, ştiinţe sociale, ştiinţă politică şi economică, din Statele Unite a arătat că doar 15% dintre respondenţi cred că religia şi ştiinţa sunt întotdeauna în conflict. Nu mai puţin de 15% dintre ei au spus că cele două nu sunt niciodată în conflict, majoritatea (70%) declarând că religia şi ştiinţa intră în conflict doar câteodată.

În sprijinul ideii că prejudecăţile guvernează deseori impresiile publicului larg despre tagma oamenilor de știinţă, studiul a arătat că ateul militant Richard Dawkins — care se bucură de o popularitate crescută în rândul publicului general — nu este privit cu ochi buni de comunitatea știinţifică. „Cercetătorii nu apreciază impactul pe care Dawkins îl are asupra felului în care publicul îi percepe pe oamenii de ştiinţă. Ei sunt foarte îngrijoraţi din cauza asta, mai ales acum, când nu se mai alocă atâtea fonduri pentru cercetări", spunea, în 2012, Ecklund.

Tot în 2011, aceeași cercetătoare descoperea că peste 20% dintre oamenii de știinţă intervievaţi, care se declarau atei, erau de fapt persoane spirituale. „Aceşti oameni de ştiinţă atei şi spirituali caută miezul unui sens al adevărului prin intermediul spiritualităţii", a declarat Ecklund. Spiritualitatea şi ştiinţa sunt pentru aceşti cercetători atei forme de căutare individuală a unui sens, fără ca să ajungă vreodată la un sens absolut. Ei resping religia pentru că aceasta, în general, vine cu adevăruri şi afirmaţii absolute, în timp ce spiritualitatea este preferată pentru că „este deschisă pentru explorarea ştiinţifică".

Studiul, care a fost publicat în jurnalul Sociology of Religion, a arătat că, pentru cei mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă intervievaţi, religia este asociată cu ceva „organizat", „de grup", „unificat", în timp ce spiritualitatea este conexată mai degrabă cu ceva „individual", „personal", „rezultat al unei proiecţii/căutări personale".

Cu un an înainte de publicarea acestui studiu, Ecklund a mai întreprins o cercetare, cu rezultate și mai surprinzătoare. Intervievând nu mai puţin de 1.700 de oameni de știinţă, sociologul a notat că jumătate dintre aceștia cred în Dumnezeu, chiar dacă preferă să vorbească mai puţin despre convingerile lor religioase. În plus, unii dintre oamenii de știinţă atei sau agnostici merg la biserică de dragul partenerului de viaţă, al copiilor sau al prietenilor. „Ateii şi agnosticii înţeleg că oamenii care merg la biserică au o înaltă ţinută morală, prin urmare, ei îşi doresc ca propriii copii să crească şi să se dezvolte într-un mediu optim", declara Billy McCormack, membru al Coaliţiei Creştine Americane, într-un comentariu pe Christian Post.

În 2009, Pew Research Center şi American Association for the Advancement of Science au realizat un sondaj care a arătat că 1 din 3 oameni de ştiinţă americani cred în Dumnezeu, conform The Christian Post.