America, vizată de o propagandă antisemită

82

Un discurs al urii, în special împotriva evreilor, este tot mai prevalent în spaţiul american al social media, iar consecinţele trec de mediul virtual și se resimt în viaţa reală. Un raport al Ligii Anti-Defăimare (ADL) pare să indice însă că o bună parte dintre mesaje nu sunt reale și că opinia publică americană este vizată de o campanie de manipulare.

Raportul, publicat după alegerile americane din noiembrie 2018, atrage atenţia la amplificarea sentimentului antisemit online și pune la îndoială sursa acestuia. Până la 30% dintre mesajele antisemite de pe Twitter, adică mai bine de 425.000, sunt postate în mod automat de pe conturi false, așa-numiţi „boţi”, susţine ADL.

Cercetarea susţine că, în preajma alegerilor, minoritatea evreiască din Statele Unite a fost victima unei propagande online cu sursă necunoscută, care probabil a încercat să creeze disensiuni pe frontul idealurilor etnice și religioase, profitând de valul naţionalist de extremă dreaptă suscitat de câștigarea alegerilor prezidenţiale de către Donald Trump. Anonimatul și folosirea algortimilor sunt aspecte-cheie ale noului tip de propagandă, care asaltează reţelele de socializare, mai spune raportul.

Discursul urii nu rămâne însă fără consecinţe reale. În Statele Unite, FBI a raportat o creștere cu 17% a infracţiunilor cu baze rasiste pentru anul acesta, comparativ cu anul trecut. Este al treilea an consecutiv de creștere a acestui tip de infracţiuni, începând cu 2016, anul alegerilor prezidenţiale. Prejudecăţile legate de etnie și de rasă stau la baza celor mai multe, infracţiunile antisemite înregistrând o creștere de 37% faţă de anul trecut, creștere pusă și pe seama îmbunătăţirii raportării din partea poliţiei locale către FBI. Cu toate acestea, cifrele sunt îngrijorătoare.

Din păcate, stereotipurile antisemite sunt la locul lor și în Europa, în timp ce amintirea Holocaustului începe să se piardă, arată un sondaj realizat de CNN. Un sfert dintre europeni cred astăzi că evreii au o influenţă prea mare în lumea finanţelor și în crizele şi războaiele din întreaga lume, iar 20% dintre participanţii la sondaj cred că evreii au o influenţă prea mare în presă şi în politică. Totodată, o treime dintre europeni mărturisesc că nu știu nimic sau doar foarte puţine despre Holocaust și tot atâţia cred că „evreii se folosesc de Holocaust pentru a-și avansa propriile ţeluri sau poziţii”.

Lipsa cunoștinţelor despre exterminarea în masă a evreilor este mai ridicată în rândul tinerilor și este surprinzătoare mai ales în Austria, ţara unde s-a născut Hitler. Dintre ţările care au participat la studiu, Austria are cel mai mare număr de persoane care spun că „știu doar puţine” despre Holocaust, 1 din 10 austrieci adulţi admiţând acest lucru. Iar 12% dintre tineri spun că nu au auzit niciodată despre Holocaust. Cu toate acestea, majoritatea europenilor par să conchidă că activităţile de comemorare a Holocaustului sunt importante pentru a lupta împotriva antisemitismului de astăzi.