Rockul creștin, încă o provocare pentru biserică?

1108

Kazuhiro Sekino, pastorul Bisericii Evanghelice Luterane din Tokyo, a format o trupă de muzică rock, numită Boxi. Scopul declarat al acesteia este de a ajunge la publicul tânăr. Cei șase călugări care formează Boxi predică mesajele lor religioase pentru adolescenţi prin intermediul muzicii, menţionează The Telegraph. Această abordare a devenit deja un fenomen în multe dintre bisericile creștine.

„Slujitorii religioși trebuie să meargă în lumea seculară să comunice cu tinerii și să îi facă fericiţi prin intermediul muzicii", explică pastorul Sekino. „În caz contrar, mesajele importante nu vor ajunge la ei", și-a susţinut pastorul mai departe argumentaţia. Trupa a început să aibă apariţii publice în urmă cu trei luni, dar speră să ca muzica lor să fie tot mai remarcată și să devină tot mai cunoscuţi în Japonia.

Unul dintre călugări, Yoshinobu Fujioka, a declarat că nu trebuie să considere nimeni ca fiind ciudată interpretarea din partea sa a unui asemenea gen de muzică. „Este un stereotip incorect acela că un călugăr trebuie să fie liniștit tot timpul. Așteptăm cu calm, dar, de asemenea, trebuie să acordăm o atenţie la instinctele noastre dinamice", a afirmat călugărul, citat de Metro UK.

Iniţiativa interpretării de muzică contemporană creștină nu este singulară. Deși stigmatizat de către confraţii săi, fratele Cesare, un călugăr capucin din Milano, cântă cu propria lui trupa heavy metal în Italia. Preotul de peste 60 de ani, în fruntea trupei botezate chiar „Fratello Metallo" (Fratele Metal), a scos 18 albume. Deși afirmă că nu vrea să convertească lumea la creștinism prin muzica sa, totuși textele trupei Fratello Metallo vorbesc despre credinţa în Dumnezeu. În ultimul său album, Taine, fratele Cesare a declarat că el cântă despre „sex, credinţă, om, Dumnezeu, viaţă, Bacchus, tutun și Maria, mama lui Dumnezeu", informează Italy Magazin.

Criticii acestui fenomen ar putea considera că doar în ţările seculare se manifestă un asemenea fenomen. Însă rockul creştin există şi în România. De exemplu site-ul christianrock.ro şi-a asumat muzica rock drept misiune: „Ne dorim ca acest site să fie mai mult decât muzică. În general, societatea are o imagine deformată a ceea ce înseamnă un creştin practicant, de aceea vrem ca acest site să fie o punte între noi, creştinii practicanţi, şi iubitorii de muzică rock. Vrem ca ei să îşi formeze o imagine corectă despre creştinism … În această idee am creat şi o rubrică specială cu mărturii din viaţa artiştilor. De asemenea, cu ajutorul acestei rubrici, mesajul Evangheliei va ajunge la persoane care altfel ar fi fost greu de abordat prin metodele clasice".

Care sunt efectele muzicii contemporane creștine?

În cartea sa, La răscruce de drumuri, artistul CCM (Contemporary Christian Music), Charlie Peacock, scrie că muzica contemporană creștină nu reuşeşte să ajungă la inima oamenilor necredincioşi. Peacock a intervievat 35 de artişti celebri din lumea CCM. Le-a cerut să estimeze numărul scrisorilor primite de la necredincioşi de-a lungul carierelor lor. Peacock scrie: „Peste 50% au răspuns că au primit doar zece sau mai puţin de zece astfel de scrisori". El adaugă: „Trebuie să acordăm o atenţie deosebită posibilităţii că evanghelismul şi impactul cultural pe care le producem prin acest gen de muzică să fie foarte slabe," a precizat artistul, citat de Radio Unison. În aceeași notă poate fi înţeleasă și observaţia autorilor cărţii Evanghelia pe muzică rock? care consideră că muzica contemporană nu reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă biserica de azi, însă, se întreabă ei, „cine poate nega importanţa exagerată care i s-a acordat în multe biserici, sau impactul general pe care l-a avut ea asupra vieţilor atâtor credincioși?"