Într-o ţară aflată în topul global al credinţei afirmate în existenţa lui Dumnezeu, merită să încercăm să descoperim care este rolul lui Dumnezeu în viaţa de zi cu zi a românilor.

La aproape două decenii de când am trecut graniţa dintre secole, spiritualitatea românilor este departe de a fi monolitică. Aflaţi la intersecţia dintre creștinismul apusean și cel răsăritean, cu o ţară împărţită geografic între nord-vestul în care prezenţa protestantă, neoprotestantă și catolică este notabilă și sud-estul mult mai clar ortodox, românii au îmbrăţișat forme distincte și adesea contradictorii ale spiritualităţii creștine.

Pentru a încerca să descoperim câteva dintre particularităţile acestor forme de spiritualitate, vom folosi „jurnalul” online al motorului de căutare Google, care ne permite să aruncăm un ochi pe lista de interese și preocupări spirituale ale românilor în ultimul an. Vom descoperi, poate cu surprindere, că, în ciuda influenţelor secularizante ale nord-vestului european și a celor tradiţionaliste ale sud-estului continentului, românii nu au preluat pur și simplu un model, iar spiritualitatea lor practică nu se suprapune cu cea a creștinilor din ţările vecine.

Judecată prin prisma căutărilor de pe Google, spiritualitatea românilor în 2019 a fost mai vie ca oricând. Anul trecut, numărul căutărilor pe teme religioase a crescut, confirmând și accentuând tendinţa ultimilor ani. Ce anume produce această intensificare și ce semnifică ea?

Confirmări

În 2019, în medie, românii au căutat pe Google informaţii despre Dumnezeu și despre Iisus de circa 60 de ori mai puţin decât caută filme online. Cu toate acestea, în preajma Nașterii Domnului, dar mai ales de Paște, căutările despre Iisus s-au înmulţit de până la de trei ori faţă de medie. Tot de Paște, românii au căutat mai mult decât în orice altă perioadă a anului informaţii despre păcat și despre spovedanie, după ce, în perioada premergătoare Paștelui, a crescut foarte mult numărul căutărilor referitoare la post. De altfel, postul și spovedania au fost căutate cel mai intens în patru perioade din 2019, în preajma celor mai importante sărbători religioase ortodoxe: Paștele, Nașterea Domnului, Sfânta Maria și Sfinţii Petru și Pavel.

De asemenea, în 2019, pentru credincioșii ortodocși, mănăstirile și pelerinajele au fost mai de interes decât liturghia. În schimb, predicile au fost căutate aproape de două ori mai des decât pelerinajele, dar mai ales de către neoprotestanţi.

În luna august, în preajma sărbătorii ortodoxe Sfânta Maria, a crescut numărul căutărilor despre Fecioara Maria, dar și al celor referitoare la Rai, o corelaţie explicată de convingerea creștinilor ortodocși că Maria a fost înălţată la cer după moartea sa. Existenţa lui Dumnezeu, în schimb, nu este un subiect de interes pentru români, care cred în proporţie covârșitoare în Dumnezeu.

…și primele surprize

Cu 15 ani în urmă, Fecioara Maria era mai puţin căutată pe internet decât Iisus Hristos, dar de atunci căutările legate de Maica Domnului s-au înmulţit într-un ritm susţinut, în timp ce căutările legate de Iisus au cunoscut doar o ușoară creștere. Așa se face că în 2019 Fecioara Maria a fost căutată pe Google aproape de două ori mai mult decât Iisus. Oricare ar fi motivele teologice și practice, Google ne spune că pentru creștinii ortodocși Maica Domnului este un reper și probabil un sprijin practic mai important decât Fiul lui Dumnezeu. Ţinând cont de acest lucru, dar și de lipsa unui accent pus pe escatologie în Biserica Răsăriteană, a doua venire a lui Iisus, deși este o importantă doctrină din crezul creștin, apare nesemnificativ în căutările din 2019 ale românilor.

O altă surpriză este că, deși sunt soluţii creștine pentru problema păcatului, subiectul pocăinţei și cel al iertării au fost căutate de trei ori mai puţin în 2019 decât subiectul păcatului. În schimb, postul a fost căutat de șase ori mai mult decât păcatul. Tot în 2019, curiozitatea românilor a fost stârnită de două subiecte tabloidizate în presă – Arca lui Noe și Teoria Pământului Plat – și mai căutate decât existenţa lui Dumnezeu sau a doua venire a lui Iisus.

Biblia și bisericile creștine din România

Românii au căutat Biblia anul trecut la fel de des cum au căutat informaţii despre Iisus Hristos. Surpriza apare însă la analizarea hărţii căutărilor referitoare la Biblie, pentru că aceasta se suprapune remarcabil cu harta căutărilor legate de subiecte precum penticostalism, baptism sau Biserica Adventistă.

Astfel, căutările legate de Biblie apar preponderent în nord-vestul României, acolo unde apar și cele mai mari volume de căutări online cu privire la subiecte din sfera penticostalismului (Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoșani, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Maramureș, Sălaj) și cea a baptismului (Sălaj, Satu-Mare, Caraș-Severin, Arad, Bihor, Timișoara, Hunedoara). Contribuţia adventistă la harta citirii Bibliei în 2019 este cel mai ușor de evidenţiat în judeţele cu activitate online importantă legată de adventism (Mureș, Teleorman, Dâmboviţa, Timișoara, Prahova, Buzău), dar și în judeţele Moldovei, precum și în sud-estul ţării, unde tot adventiștii sunt neoprotestanţii care influenţează cel mai vizibil harta căutărilor în domeniul Bibliei (Iași, Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi, Constanţa). Căutările referitoare la Biserica Reformată sunt semnificative în judeţele Sălaj, Mureș, Covasna și Harghita, contribuţia acestora reflectându-se și în harta căutărilor legate de Biblie.

În schimb, judeţele României care se remarcă printr-un număr mai mare de căutări online asociate ortodoxiei sunt totodată judeţele cel mai slab reprezentate pe harta căutărilor online referitoare la Biblie (Argeș, Gorj, Vâlcea, Olt, Neamţ, Vaslui). Comparate în ansamblu, harta căutărilor după subiecte relevante pentru ortodoxie și harta căutărilor legate de Biblie demonstrează o evidentă complementaritate – Biblia este căutată cel mai mult în judeţele din nord-vestul României, iar căutările cu privire la ortodoxie sunt prezente mai ales în zona de sud și de nord-est a României.

În concluzie, pe de o parte, harta căutărilor legate de Biblie confirmă că principiul Sola Scriptura are relevanţă practică în viaţa spirituală a credincioșilor protestanţi și neoprotestanţi. În plus, și harta căutărilor după subiectele Dumnezeu și Iisus Hristos (foarte similară cu harta căutărilor legate de Biblie), corelează cele două căutări preponderent cu neoprotestantismul. De cealaltă parte, devine limpede că pentru credincioșii ortodocși spiritualitatea practică nu include în mod esenţial studierea Bibliei. Rămâne să identificăm ce anume, în conformitate cu datele furnizate de Google, ocupă locul central în spiritualitatea ortodocșilor din România.

Esenţa spiritualităţii ortodoxe, după Google

Cele mai multe căutări religioase pe Google au fost generate în 2019 de interesul pentru calendarul sărbătorilor ortodoxe. Media anuală a acestor căutări se află puţin sub media căutărilor românilor după reţete culinare și puţin peste media căutărilor legate de reduceri. O comparare a celor trei căutări în ultimii cinci ani arată o singură curbă ușor ascendentă – cea a căutărilor pe subiectul calendarului.

Remarcabil și concludent totodată, graficul căutărilor legate de Biserica Ortodoxă îl urmează îndeaproape pe cel al căutărilor referitoare la calendarul sărbătorilor ortodoxe. Altfel spus, volumul în creștere al căutărilor privitoare la Biserica Ortodoxă este de fapt puternic dependent de căutările românilor legate de calendar.

Un al treilea termen trebuie luat în considerare. Cel mai căutat subiect unitar din domeniul religios, în România anului 2019, este rugăciunea. Mai mult decât atât, după 15 ani de creștere continuă, volumul căutărilor legate de rugăciune este de circa 7 ori mai mare în decembrie 2019 decât în ianuarie 2005. Ce anume ar putea explica o asemenea evoluţie spectaculoasă? Căutările legate de Biblie au rămas relativ constante în ultimii 15 ani. La fel și căutările legate de bisericile protestante și neoprotestante sau de Biserica Catolică. Nu se poate stabili, deci, o corelaţie între interesul românilor pentru aceste biserici sau pentru Biblie și creșterea interesului online pentru rugăciune.

În schimb, interesul românilor pentru rugăciune se asociază strâns cu creșterea interesului online pentru cel de-al patrulea termen analizat în această secţiune – acatist. De notat e faptul că în niciuna dintre ţările ortodoxe din apropierea României volumul căutărilor legate de acatist nu se apropie atât de mult de volumul căutărilor pe subiectul rugăciunii.

De fapt calendar și acatist sunt cei doi termeni-cheie care explică împreună curba ascendentă a căutărilor referitoare la ortodoxia din România. Explicaţia este următoarea: de la o lună la alta, un număr tot mai mare de români folosesc motorul de căutare Google ca să afle numele sfinţilor pomeniţi de calendarul ortodox, iar apoi caută acatistele dedicate acelor sfinţi. Așadar, conform Google, acatistul a fost un element central al vieţii de rugăciune a credincioșilor ortodocși în 2019. Ca o dovadă în plus, căutările online cu privire la Fecioara Maria urmează o curbă ascendentă similară celei a căutărilor despre acatist (evoluţie firească, dacă ţinem cont că unele dintre cele mai populare acatiste sunt cele dedicate Fecioarei Maria).

În 2019, Biblia era căutată mai mult decât acatistul doar în trei dintre judeţele României: Harghita, Covasna (unde minoritatea maghiară neortodoxă este o explicaţie suficientă) și Caraș-Severin (unde raportul dintre cele două a fost de 54% la 46%). Pentru comparaţie, în 2005, în doar cinci judeţe din România acatistul era mai des căutat pe Google decât Biblia (Vâlcea, Călărași, Buzău, Brăila, Mehedinţi).
Similitudinile hărţilor generate de căutările celor cinci termeni-cheie (calendar, Biserica Ortodoxă, rugăciune, acatist, Fecioara Maria) arată că aceste căutări provin preponderent din rândul populaţiei ortodoxe.

Românii nu au avut, deci, în 2019 un interes în creștere de a studia și a înţelege mai bine rugăciunea ca mod biblic de comunicare a omului cu Dumnezeu. Creșterea incidenţei subiectului în căutările Google ne indică de fapt o preocupare crescândă pentru identificarea rugăciunilor prescrise sau a textelor sacre de invocare a sfinţilor, care fac parte dintr-un ritual despre care mulţi creștini ortodocși cred că are putere spirituală (acatistul e citit adesea de mai mulţi membri ai familiei, timp de mai multe zile, și este însoţit de post).

Astrogramă și horoscop

O extindere a cercetării în arhivele căutărilor Google din 2019 de la termenii credinţei creștine la termenii credinţei în forţe astrale care influenţează viaţa și destinul arată că, mai mult decât orice termen religios menţionat anterior, românii au căutat în 2019 informaţii legate de astrogramă sau horoscop. Vestea bună este că volumul căutărilor referitoare la astrogramă sau horoscop cunoaște cea mai drastică scădere din ultimii 15 ani, în comparaţie cu ceilalţi termeni incluși în această analiză. Vestea rea este că, deocamdată, convingerea că pot afla informaţii importante despre viaţa lor consultând hărţile cerului și horoscopul continuă să fie una dintre credinţele prevalente ale românilor.

Spiritualităţile „complementare” ale României

Tabloul general furnizat de statisticile Google ne prezintă o majoritate a românilor religioși mai degrabă neinteresaţi direct de Dumnezeu, de Fiul Său – Iisus Hristos – sau de Cuvântul Său – Biblia. În schimb, curioși cu privire la păcat, dar fără un apetit deosebit pentru pocăinţă sau iertare, românii religioși speră, în marea lor parte, ca postul și spovedania practicate de câteva ori pe an, acatistele și mijlocirea sfinţilor sau a Fecioarei Maria să le rezolve majoritatea problemelor. Senzaţia creată este cea a unei spiritualităţi dominate de formule și ritualuri, care nu deschide un drum direct către Dumnezeu, ci caută mai degrabă sprijinul celor mai hăruiţi duhovnici, al celor mai de seamă mediatori pe lângă Dumnezeu – sfinţii – și al celor mai preţioase obiecte de cult – relicvele sfinţilor, la care oamenii merg în pelerinaj la mănăstire (subiectul mănăstire e căutat de două ori mai mult decât Iisus).

Prin contrast, spiritualitatea neoprotestantă izvorăște din studiul personal al Bibliei și presupune, în acord cu aceasta, o cale deschisă și directă de comunicare între Dumnezeu și om.

Rugăciunile neoprotestante urmează în principiu și nu în formă modelul lui Iisus și de aceea nu sunt rugăciuni standardizate, ci sunt rostite în cuvinte proprii. Ca o consecinţă logică, neoprotestanţii sunt interesaţi în egală măsură de Dumnezeu, de Iisus Hristos și de Cuvântul Său.

Nici sfinţii, nici Fecioara Maria, nici pelerinajele, nici moaștele nu sunt necesare în spiritualitatea neoprotestantă, în care credinciosul își concentrează întreaga atenţie asupra lui Dumnezeu. Lui I se roagă, de la El așteaptă și primește iertare și răspuns.

În ultimă analiză, interesul în creștere al românilor pentru rugăciune rămâne un semn bun. În taina propriei camere sau în compania securizantă a familiei sau a prietenilor, mulţi dintre noi își leagă speranţa de Dumnezeu pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Nu este oare acesta un motiv excelent pentru ca una dintre ediţiile următoare ale revistei Semnele timpului să fie dedicată subiectului rugăciunii?

Norel Iacob este redactor-șef Semnele timpului.