Credinţele cu care L-am înlocuit pe Dumnezeu

2143

Deși trăim într-un lume seculară, în care Dumnezeu este împins la marginea societăţii, iar creștinii nu fac risipă de nicio ocazie să spună acest lucru, prea puţini bagă de seamă că ei înșiși Îl împing pe Dumnezeu la marginea religiei, punând un preţ din ce în ce mai mare pe experienţele mistice.

Fantome, ghicitori, spiritiști, astrologie, toate aceste lucruri au ajuns să îi preocupe mult mai mult pe oameni decât înainte. De fapt, un studiu Pew realizat în SUA în 2009, arată că experienţele mistice au devenit mult mai comune astăzi printre cei neafiliaţi niciunei religii (30%), decât erau în anii 1960, la nivelul întregii societăţi (22%).

Aproape trei din zece americani (29%) spun că au simţit o legătură cu o persoană care a murit, unul din cinci (18%) crede că a fost vizitat de o fantomă, iar 15% spun că au consultat ghicitori și spiritiști.

Desigur, toate aceste procentaje, comparate cu cele ce deţin majoritatea, par aproape de nebăgat în seamă. Ceea ce face diferenţa este că proporţia americanilor care spun că au simţit prezenţa unei fantome s-a dublat în ultimii ani, de la 9% în 1996, la 18% în 2009, iar numărul celor care susţin că au luat legătura cu o persoană decedată a crescut și el de la 18% la 29%, în acest timp. Suprinzător, cei ce se declară creștini nu fac nicio excepţie.

Fantomele și Dumnezeu

Grupul protestanţilor evanghelici este cel mai puţin expus la astfel de credinţe. De exemplu, doar 20% dintre ei spun că au avut o experienţă în care au intrat în legătură cu o persoană decedată. Însă membri altor religii sunt mult mai familiarizaţi cu acest tip de fenomen. 37% dintre protestanţii afro-americani, 39% dintre catolicii caucazieni și 29% dintre caucazienii ce aparţin religiilor protestante tradiţionale, mărturisesc același lucru.

Majoritatea americanilor (65%) mai cred și în alt fel de experienţe supranaturale, precum blestemul ochiului magic (evil eye), credinţa că lucrurile fizice au energie spirituală, credinţa în astrologie, credinţa în yoga ca practică spirituală, credinţa în reîncarnare, credinţa în viaţa de după moarte și contactarea morţilor etc.

Aproape un sfert din populaţie (23%) a bifat una dintre aceste convingeri în studiul Pew. Mai mult de patru persoane din 10 (43%) au răspuns afirmativ la mai mult de două dintre variante, în timp ce 18% au răspuns afirmativ la mai mult de patru. Doar 35% din public a răspuns negativ la toate itemurile.

În ceea ce privește credincioșii, cu excepţia evanghelicilor caucazieni, credincioșii celorlalte religii majore fac parte dintre americanii care cred în cel puţin unul dintre fenomenele de mai sus. De fapt, 50% dintre protestanţii afro-americani, 47% dintre catolici și 43% dintre protestanţii tradiţionali au răspuns afirmativ la cel puţin 2 dintre itemuri.

Ceea ce trebuie menţionat aici este că procentajele acestor credincioși le egalează sau chiar le întrec pe cele ale neafiliaţilor religios, care cred și ei în cel puţin două dintre fenomenele supranaturale și care sunt un număr de 48%.

Dumnezeu, redus la experienţe mistice

În răspuns la o întrebare separată, jumătate dintre toţi americanii care au participat la studiu au declarat că au avut o experinţă mistică sau religioasă, adică un moment spiritual de „trezire”. În 1960, doar 22% dintre americani au raportat asemenea experienţe, un număr care a crescut până la 31% în 1976, 33% în 1994, 47% în 2006, iar de atunci a rămas constant.

Ceea ce i-a uimit pe cei de la Pew au fost diferenţele între protestanţi la această întrebare. Dacă 70% dintre evanghelicii caucazieni și 71% dintre protestanţii afro-americani au spus că au avut astfel de experienţe, doar 40% dintre protestanţii tradiţionali (evanghelici luterani, prezbitarieni, episcopalieni, baptiști, reformaţi, quackeri, etc.) au spus același lucru, și 37% dintre catolici.

Din nou trebuie menţionat faptul că aceste experinţe sunt comune și printre neafiliaţii religios, dintre care 51% spun că au avut o experienţă mistică sau religioasă, și chiar și 18% dintre cei care se declară atei sau agnostici confirmă același lucru.

În ce cred românii

România este una dintre ţările cu cei mai mulţi credincioși din Europa, dar totodată cu unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, conform studiului realizat de Universitatea București, în 2010.

36% dintre români cred în modelul creaţionist
95% dintre români cred în Dumnezeu
88% cred în puterea rugăciunii
53% dintre români merg la biserică cel puţin o dată pe lună, dar nu văd în biserică un corp spritual, ci un loc de practicare al credinţei
22% cred că zodiacul este „foarte știinţific”
40% dintre români cred că zodia ne influenţează personalitatea
49% cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât școala
47% cred că oamenii au numere norocoase

Despre prezent și viitor

Pe de o parte, realitatea arată cum astăzi credincioșii renunţă la religie și îngroașă rândurile celor care declară că nu aparţin niciunei religii organizate, și care alcătuiesc cel mai mare al treilea grup în lume, după creştini şi musulmani.

Pe de altă parte, tot realitatea arată că pe măsură ce se renunţă la conceptul de Dumnezeu, la biserici ca instituţii, ca dogme, ca și comunităţi, nevoia de spiritual nu dispare, astfel încât să ajungem la o societate iluminată prin progres știinţific, ci se completează „pe ușa din spate” cu tot felul de redute spirituale, precum fenomenele descrise mai sus.

Iar cel mai important lucru care se observă este participarea credincioșilor în propagarea și promovarea însușirii unor astfel de credinţe și experienţe. Poate era de așteptat ca jumătate dintre cei care se declară neafiliaţi/seculari să fie mai înclinaţi către credinţa în ghicitorie, astrologie, viaţa după moarte și celelalte, dar nu era de așteptat același lucru din partea celor care se declară credincioși.

Dacă la acest nivel nu mai există diferenţe între unii și alţii și dacă nici în privinţa problemelor morale, precum avortul și căsătoriile homosexuale, nu mai există diferenţe notabile, unde am ajuns? În aceste condiţii, trebuie să ne întrebăm dacă mai contează procentul mare al celor care participă regulat la serviciile divine și dacă nu cumva practicăm o credinţă goală de Dumnezeu.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.