Studiu: Fundamentalismul religios, rezultat al leziunilor creierului

574

O echipă de oameni de știinţă a studiat mai mulţi veterani ai războiului din Vietnam, concluzionând că anumite tipuri de leziuni ale creierului pot accentua fundamentalismul religios.

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern din Illinois au studiat 119 veterani din armata Statelor Unite ale Americii ce luptaseră în războiul din Vietnam și cei mai mulţi dintre ei aveau leziuni la nivelul creierului (doar 30 nu aveau). Analiza a scos la iveală faptul că cei care au suferit leziuni ale cortexului prefrontal ventromedial erau mai puţin flexibili din punct de vedere cognitiv şi mult mai radicali în legătură cu diverse subiecte, comparativ cu cei fără leziuni, prezentând inclusiv un nivel mai ridicat al fundamentalismului religios, conform The New York Post.

În cazul în care se produc leziuni în această zonă, „flexibilitatea cognitivă a oamenilor” scade, este concluzia cercetătorilor. Mai mult, Jordan Grafman, unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu, afirmă că prin această descoperire s-a reușit să se facă o legătură între credinţele religioase şi structura fizică a creierului. „Variaţiile naturii credinţelor religioase sunt guvernate de anumite zone ale creierului”, declară cercetătorul. „Convingerile umane și, în acest caz, credinţele religioase sunt unele dintre elementele de cogniţie și de cunoștinţe sociale care ne disting de alte specii și reprezintă o indicaţie a modului în care evoluţia și procesele cognitive/sociale au influenţat dezvoltarea creierului uman”, a declarat și cercetătorul Jordan Grafman, implicat în studiu.

„Astfel de sisteme de credinţe sunt dependente de alte aspecte ale proceselor noastre cognitive și sociale și aceste interacţiuni ar fi important de înţeles. De exemplu, cum o personalitate deschisă poate să influenţeze modul în care își formează credinţele. Sau ce efect are predispoziţia genetică asupra sistemelor de credinţă?” În plus, există și alţi factori implicaţi, atât fiziologici, cât și psihologici, care au nevoie de studii suplimentare. Grafman a avertizat totodată că rezultatele studiului sunt limitate la eșantionul ales și nu pot fi generalizate la alte grupuri de persoane, inclusiv femei, persoane din alte ţări și oameni care provin din culturi cu credinţe religioase primare diferite.

Cercetările care merg în această direcţie vin pe un anumit fond de percepţie a fenomenului religios, paradigma evoluţionistă jucând un rol esenţial. Acest aspect este evidenţiat și într-un studiu recent prin care cercetători de la Institutul Ulster de Studii Sociale, din Irlanda de Nord, și de la Universitatea din Rotterdam au stabilit o posibilă legătură între religie și inteligenţă. Cercetătorii au examinat diferite modele care au fost propuse pentru a explica de ce se presupune că oamenii credincioși sunt mai puţin inteligenţi, iar concluzia studiului a fost că religia reprezintă un instinct evoluat, în timp ce inteligenţa reprezintă „ridicarea deasupra instinctelor”.

În acest context, nu puţini sunt cei care militează pentru includerea fundamentalismului religios în rândul bolilor psihice. „Faptul că cineva a devenit, spre exemplu, radicalizat într-o ideologie a unui cult ar putea să nu mai fie privit ca o alegere a voinţei libere, ci ca o formă de tulburare mintală”, a afirmat Kathleen Taylor, cercetătoare în cadrul Departamentului de Psihologie, Anatomie și Genetică al Universităţii Oxford. Întrebată cu privire la viitorul neuroștiinţei, a spus că una dintre surprizele ce pot să apară este „să îi percepem pe oamenii cu anumite convingeri religioase ca persoane care pot fi tratate”.

Dincolo de conexiunile mai mult sau mai puţin forţate care se fac între exprimarea religioasă și funcţionarea creierului, este un fapt documentat statistic că extremismul de factură religioasă (și nu numai) este în creștere. De exemplu, raportul Consiliului privind Relaţiile Americano-Islamice (CAIR) arată că, între 2014 și 2016, incidentele cu substrat antimusulman au crescut cu 65%.

Concluziile CAIR merg în aceeași direcţie cu cele ale altor cercetători independenţi. Analizând datele obţinute din 20 de state, cercetătorii de la Universitatea Statului California au consemnat 1.965 de incidente motivate de ură împotriva musulmanilor din SUA în 2015, ceea ce înseamnă o creștere de 78% faţă de anul precedent. Aceste cifre au fost coroborate ulterior cu datele FBI. CAIR a declarat că hărţuirea a fost cel mai frecvent tip de abuz anul trecut, reprezentând 18% din numărul total de incidente.

Paradoxul unor situaţii de acest gen constă în probabilitatea mai mare de a fi victimă a extremismului de dreapta decât a terorismului islamic. Mai concret, un raport din 2015 care valorifică datele statistice din spaţiul american a constatat că atacurile teroriste de sorginte islamică „au contribuit la 50 de decese în ultimii 13 ani și jumătate”. În aceeași perioadă, „extremiștii de dreapta au stat la originea în medie a 337 de atacuri pe an în deceniul de după 9/11, cauzând un total de 254 de decese”.