Biblia 3.0 și derutarea creștinismului

3347

Biblia a supravieţuit în ciuda tuturor atacurilor. Nu același lucru se poate spune despre atitudinea faţă de aceasta. „Ne-am mutat într-o nouă eră de abordare a Bibliei”, afirmă un controversat autor creștin. „Biblia 3.0” este doar oglinda unui nou mod de raportare la textul Scripturii.

Schimbările din societate au afectat și modul în care citim (dacă mai citim) Sfânta Scriptură, este opinia controversatului autor și pastor creștin Brian McLaren. Suntem contemporani cu abandonarea ideii că există doar un singur mod corect de interpretare a Scripturii și, spune el, suntem martorii nașterii unei noi abordări a Bibliei: „Biblia 3.0”.

La început a fost Biblia 1.0

Aceasta a constat în maniera simplă de parcurgere a textului biblic, fără întrebări și fără profunzime. Corespunde abordării medievale, atunci când cei mai mulţi creștini erau analfabeţi și nu deţineau o Biblie, cu atât mai puţin aveau intenţia să citească vreuna. În schimb, „Biblia 1.0 a fost citită și controlată de către elita religioasă”, susţine McLaren.

Istoria e bogată în detalii în această privinţă. Clerul găsise modalitatea prin care putea să își exercite autoritatea asupra maselor. A fost epoca în care nu Biblia era considerată infailibilă, ci interpretarea bisericii. Sarcina enoriașilor era obedienţa și respectarea fără opoziţie a ceea ce alţii înţelegeau pentru ei.

A venit rândul Bibliei 2.0

Accentul s-a mutat de la liderii religioși la Biblia „fără intermediari”. A fost paradigma pe care a adus-o Reforma protestantă. Astfel, „citirea Bibliei a devenit modalitatea de contestare a puterii liderilor religioși”, spune McLaren. Biblia a redevenit infailibilă, iar clerul a pierdut controlul absolut asupra maselor.

Într-adevăr, principiul Sola Scriptura a fost cel care a revoluţionat interpretarea biblică. Tradiţia bisericească a fost marginalizată, iar Biblia a devenit propriul său interpret. A fost o evoluţie care nu a mai putut fi deturnată.

Este însă Biblia 2.0 cea pe care sunt fundamentate convingerile religioase? McLaren nu prea este convins de aceasta, deoarece, „există încă un control asupra interpretării Bibliei”. Recunoaște că Reforma a permis accesul fără precedent la Scriptură. Însă, interpretarea cui îi aparţine?

Contemporani cu Biblia 3.0

Am evoluat. Aceasta ar fi în rezumat concluzia pastorului american. În trecut, creștinii erau nevoiţi să meargă la biserică pentru a se familiariza cu o anumită interpretare a Scripturii. Astăzi, internetul permite accesarea imediată a unei multitudini de interpretări diferite ale aceluiași text.

Rezultatul este că nu mai acceptăm premisa că interpretarea pe care o oferă clerul sau biserica este cea mai bună. Pentru unii teologi, concluzia americanului poate fi deranjantă. Însă McLaren nu percepe paradigma Bibliei 3.0 ca pe o ameninţare pentru creștinism, deși recunoaște că unii oameni vor continua să se apropie de Biblie doar pentru a parcurge texte, fără a se uita la context și fără a căuta sensurile mai profunde ale acestora.

El speră totuși că Biblia 3.0 nu va însemna renunţarea la ideea de inspiraţie, ci doar „o deschidere la inspiraţia care vine spre tine în moduri noi și diferite”. Pentru aceasta este nevoie de un efort ceva mai susţinut. „Dacă suntem gata, vom descoperi mai bine Biblia, mai profundă și mai bogată decât înainte.”

Un progres discutabil

Afirmaţiile pastorului lasă impresia că ne aflăm în plin progres. Dintr-o anumită perspectivă, concluziile sale sunt întemeiate. Avem acces la diverse surse de informare, avem posibilitatea de a contextualiza mai bine textul biblic, de a înţelege maniera de redactare a acestuia și de a pătrunde în lumea personajelor biblice. Avem mai multe informaţii despre condiţiile lor de viaţă, mentalităţile lor și obiceiurile lor decât oricând în istorie.

De asemenea, contestarea – ca fenomen definitoriu care stă la baza Bibliei 3.0 – poate fi benefică. Marile răspunsuri vin în urma unor întrebări bine puse. Nu întotdeauna însușirea concluziilor la care elita bisericii a ajuns implică și un progres. Căutările personale sunt cheia ieșirii din rutina spirituală. Însă, fără îndrumare, ce garanţii sunt că se merge în direcţia corectă?

Pe de altă parte, înţelegem mai mult, dar practicăm mai puţin. Inspiraţia colectivă de care vorbește McLaren a condus la o relativizare a Bibliei. Ne-a lărgit orizontul, dar a pulverizat și valorile. Devine explicabil de ce textul biblic poate justifica aproape orice și de ce selectăm în mod preferenţial.

Cu privire la o atitudine de acest gen a avertizat un alt autor american, Neale Walsh, atunci când a sesizat că oamenii au tendinţa de a folosi „Biblia în stil «bufet», alegând numai acele versete care se potrivesc scopului lor sau opiniei personale”.

Să luăm de pildă o declaraţie a lui Elton John, una dintre cele mai proeminente celebrităţi gay din lume. În opinia acestuia, „ierarhia bisericii, tradiţionaliştii sunt probabil scandalizaţi, însă vremurile s-au schimbat. Dacă Iisus ar fi trăit în zilele noastre, nu îmi pot închipui că (…) acest mare Om ar fi spus că acest lucru (căsătoriile între persoane de acelaşi sex — n.r.) nu se poate întâmpla.”

Nu doar textul biblic este reanalizat până la pierderea semnificaţiei iniţiale. Și Iisus a fost reevaluat și transformat într-un militant pentru drepturile omului. Ceea ce schimbă fundamental sensul creștinismului în nenumărate moduri.

Era Bibliei 3.0 constituie o sabie cu două tăișuri. Poate conduce la o mai profundă conectare cu lumea biblică. Este însă suficient? Nu de informaţii ducem lipsă. Contestarea status-quo-ului poate determina o stare de reflecţie. Știm însă unde să ne oprim?

Nu este nicio virtute în a fi pur și simplu în opoziţie. Nici individualizarea gândirii nu e un scop în sine. Dacă finalitatea nu este atinsă totul este în zadar. Riscul este să ne apropiem de Biblie într-o manieră culturală. Să o citim ca o carte din patrimoniul literaturii universale și să nu ajungem la esenţe. Adică să ratăm exact scopul pentru care ea există.