Biblia între „cărţile care ne-au făcut oameni”

362

Biblia sau cărţi ale Bibliei au marcat traseul și formarea în viaţă a unor personalităţi din România. Mărturiile lor au fost publicate în volumul „Cărţile care ne-au făcut oameni", publicat de Humanitas.

O carte despre cărţi și oameni este volum de la Humanitas „Cărţile care ne-au făcut oameni”. Rezultat al eforturilor criticului literar Dan C. Mihăilescu, volumul prezintă mărturiile despre cărţile care au marcat copilăria, tinereţea, formarea în viaţă a unor personalităţi contemporane românești.

Dan C. Mihăilescu mărturisește că proiectul s-a născut în urma solicitărilor unor părinţi și bunici care doreau să știe ce ar putea recomanda pentru copiii lor. „Totul a pornit dintr-o toană, o joacă, un capriciu subtil […] când le-am povestit lui Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu istoria cu pricina”, afirmă autorul în prefaţa volumului.

În lista personalităţilor care au mărturisit titlurile și momentele în care acestea le-au schimbat viaţa se află: Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ştefan Câlţia, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuţiu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleşu, Victor Rebengiuc, Alex Ştefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu. Fiecare dintre cei invitaţi reprezintă „o categorie, un tip, un eșantion de segment profesional și impact public”.

Mărturii personale

„Biblia și Shakespeare. Aici e totul!”, recomandă Mihăilescu, bucuros în același timp de sinceritatea celor ce i-au răspuns invitaţiei „nimeni nu s-a împăunat că ar fi citit, vezi Doamne, Kant și Hegel la 10 ani.” Nevoia acestei cărţi a venit imperios din partea celor îngrijoraţi „de calofobia, misofilia şi calibanismul jemanfişist ce caracterizează mare parte din publicul teenager de azi.”

Pictorul Ștefan Câlţia își amintește: „Bunica Eudochia rostea totul blând, cu vorbe bine alcătuite. Ascultam cum cuvintele curg limpezi şi frumoase. Bătrâna, cu mersul greu, păzea oalele de pe plită şi, când clocotul îi dădea răgaz, se răsucea spre masa unde era cartea şi citea. A citit toată viaţa aceeaşi carte. Aveam mai bine de 40 de ani când mi-am dat seama că bunica mea cu patru clase vorbea atât de frumos pentru că toată viaţa ei a citit Psalmii”.

Propunerile Anei Blandiana: „Am ales greu, şovăitor şi într-o ordine aleatorie zece cărţi fără nici o legătură între ele, dar care, la o vârstă sau alta, m-au determinat şi mi-au modelat definiţia: Dialogurile (Platon), Epistolele (Sf. Pavel), Poezii (Eminescu), Poeme (Rilke), Idiotul (Dostoievski), Poezii (Blaga), Poezii (Emily Dickinson), Teatru (Camil Petrescu), Robinson Crusoe (Daniel Defoe), Povestiri crepusculare (Michel de Ghelderode).”

Propunerile lui Andrei Cornea: „Zece cărţi esenţiale pe care un tânăr de 17-18 ani ar trebui să le fi citit: Legendele Olimpului (Alexandru Mitru), Contele de Monte-Cristo (Alexandre Dumas), Insula misterioasă (Jules Verne), câteva cărţi din Vechiul Testament (Geneza, Ieşirea) şi din Noul Testament (Evangheliile), Banchetul (Platon), Povestiri (Poe), Romeo și Julieta (Shakespeare), Mizerabilii (Hugo), Oedip rege (Sofocle), Craii de Curtea-Veche (Mateiu I. Caragiale).”

Propunerile Ioanei Pârvulescu: „Iată un posibil traseu plăcut, de la poveştile copilăriei la Biblie: Poveşti (Andersen), Aventurile lui Huckleberry Finn (Mark Twain), Micul prinţ (Antoine de Saint-Exupéry), Idiotul (Dostoievski), Bâlciul deşertăciunilor (Thackeray), Maestrul şi Margareta (Bulgakov), Teatru (Eugène Ionesco), Dialoguri (Platon), Poezii (Rilke), Biblia.”