Biblia Jefferson va fi expusă după două secole de la apariţie

80

Biblia Jefferson este recondiţionată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie Americană şi va fi expusă pentru public începând din luna noiembrie. Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al SUA, a decupat pasaje despre viaţa şi învăţăturile lui Iisus din diverse traduceri ale Bibliei şi le-a lipit într-un volum, constituind Biblia Jefferson.

Thomas Jefferson a întocmit compilaţia de texte biblice în anul 1820, volumul rezultat fiind intitulat „The Life and Morals of Jesus of Nazareth" (Viaţa şi învăţăturile lui Iisus din Nazaret). Istoricii au numit volumul, ulterior, Biblia Jefferson, notează religion.blogs.cnn.com.

Janice Stagnitto Ellis, unul dintre specialiştii în restaurare, a declarat că principala problemă este dată de modul în care a fost legată cartea. Hârtia cărţii a devenit tot mai puţin flexibilă, odată cu trecerea vremii, iar simpla deschidere a cărţii implică riscul ruperii paginilor. Cartea se deschide la un unghi de 30 de grade, iar restauratorii doresc să obţină o deschidere de 90 de grade, astfel încât volumul să fie pus la dispoziţia publicului.

Biblia Jefferson are 86 de pagini şi include pasaje din Evangheliile lui Marcu, Matei, Luca şi Ioan. Textele nu sunt doar în limba engleză, ci şi în limbile franceză, greacă şi latină şi sunt lipite astfel încât să se poată face o comparaţie între traducerile paralele ale textelor din Evanghelii. Fostul preşedinte american a folosit câte două ediţii ale Bibliei în fiecare dintre limbile menţionate, pentru ca atunci când decupa un pasaj dintr-o pagină să aibă la dispoziţie şi pagina verso, în cazul în care era interesat de un pasaj de pe pagina respectivă.

Muzeul Naţional de Istorie Americană deţine şi două dintre Bibliile din care Jefferson a decupat pasajele necesare.

Thomas Jefferson a realizat o compilaţie în care a inclus doar evenimentele importante ale activităţii lui Iisus, precum şi discursurile sau predicile Lui. Nu au fost incluse pasajele despre minunile săvârşite de Christos.

Congresul American a făcut, în 1904, fotocopii ale Bibliei Jefferson, acestea fiind oferite membrilor săi. Această tradiţie s-a păstrat în Congresul American până în anii 1950.

Thomas Jefferson (1743-1826) a fost al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, între anii 1801 şi 1809 şi unul dintre principalii arhitecţi ai Declaraţiei de Independenţă din 1776. A susţinut puternic principiul separării dintre Biserică şi Stat. Jefferson este şi proiectantul Statuii Libertăţii Religioase din Virginia, un monument pe care era inscripţionat un text despre importanţa libertăţii de conştiinţă şi a libertăţii de exercitare a credinţei religioase. Thomas Jefferson a fost preocupat de teologie, de studii biblice şi de etică. Sub influenţa profesorilor săi a devenit un adept al deismului.

Susţinător al deismului a fost şi John Adams (1735-1826), al doilea preşedinte american (1797-1801). Acesta credea că participarea la serviciile religioase ale bisericilor este esenţială pentru menţinerea şi dezvoltarea simţului moral al fiinţei umane. Adams îi scria lui Benjamin Rush, unul dintre părinţii fondatorii ai SUA: „Am participat la servicii religioase din toate ţările şi de la toate cultele şi cred că toate sunt mai bune decât în cazul celor care nu au o religie, chiar dacă nu m-am simţit obligat să cred tot ce am auzit."

Părinţii fondatori americani au provenit din confesiuni diferite: 88 erau anglicani/conservatori, 30 erau prezbiterieni, 27 – congregaţionalişti, 7 – quakeri, 6 – reformişti germani sau olandezi, 5 – luterani, 3 – catolici, 3 – hughenoţi, 3 – unitarieni, 2 – metodişti şi un calvinist. Patru dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă au fost şi predicatori religioşi, mulţi alţii fiind fii de clerici, conform adherents.com.

(Foto: momentswithpoetry.blogspot.com)