Pe modelul faimosului discurs „Starea naţiunii”, susţinut în fiecare an de către președintele Statelor Unite, Grupul Barna a lansat raportul „Starea Bibliei”, un studiu al atitudinii americanilor faţă de Biblie și al comportamentului care decurge din aceasta.

La cererea Societăţii Biblice Americane, Grupul Barna a intervievat online și prin telefon peste 2.000 de adulţi americani, dintr-un eșantion reprezentativ, pentru a descoperi cum se raportează aceștia la Biblie. Ce au aflat a fost că, în ciuda scepticismului permanent cu privire la autoritatea Cărţii Sfinte a creștinismului, unii americani care nu studiau Biblia o studiază astăzi și încă mulţi consideră că aceasta are un impact puternic asupra credinţei și a vieţii lor.

Pe baza unui test cu 14 întrebări, sociologii Barna și-au împărţit respondenţii în cinci mari categorii, care reprezintă cinci abordări diferite ale Bibliei, în funcţie de frecvenţa lecturii, de centralitatea Bibliei în viaţa respondenţilor (cât de mult modelează Biblia alegerile subiecţilor) și de impact (modul în care Biblia le-a transformat relaţiile). Astfel, au fost obţinute următoarele tipologii:

centrat: interacţionează frecvent cu Biblia și aceasta are o influenţă transformatoare asupra relaţiilor și alegerilor – 5% din populaţia nord-americană;

implicat: interacţionează frecvent cu Biblia, iar aceasta îi transformă relaţia cu Dumnezeu și cu oamenii – 19% din populaţie;

Bible-friendly: interacţionează într-un mod consecvent cu Biblia. Poate fi o sursă de înţelepciune spirituală – 19% din populaţie;

neutru: interacţionează din când în când cu Biblia și are o influenţă spirituală redusă, dar aceasta poate evolua – 9% din populaţie;

neimplicat: interacţionează rareori sau deloc cu Biblia, care are un impact minim asupra vieţii – 48% din populaţie.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în ianuarie-februarie 2019 implicarea americanilor în studiul Bibliei a crescut ușor, procentul celor implicaţi crescând cu 2%, iar al cititorilor Bible-friendly și al celor neutri, cu 4 procente. Proporţia americanilor centraţi pe Biblie a scăzut cu 4%, însă procentrul celor neimplicaţi a scăzut cu 9 puncte.

Peste o treime dintre adulţii americani (35%) declară că nu au deschis niciodată Biblia în anul 2019. Procentul reprezintă o creștere cu 10% faţă de anul 2011.

Cu doi ani în urmă, același calup de sondaje releva că americanii tind să citească mai mult din Biblie pe măsură ce înaintează în vârstă, fiindcă, potrivit rezultatelor, nivelul de angajament faţă de Scriptură se corelează cu vârsta. Cei mai sceptici sunt cei mai tineri, cei mai angajaţi sunt părinţii lor.

Femeile sunt cei mai fideli dintre cititorii Bibliei. Acestea sunt, în general, mai angajate faţă de Biblie decât bărbaţii. În schimb, printre neutri și sceptici, bărbaţii sunt mai numeroși.

Americanii care citesc Biblia preferă să interacţioneze cu textul acesteia în format tipărit. Circa 91% dintre cititori spun că Biblia-carte este formatul lor de suflet. Însă 92% dintre respondenţi au spus că au folosit și alt format pe parcursul ultimului an. Peste jumătate dintre cititorii Bibliei caută conţinut biblic pe internet (55%) sau pe smartphone (53%) și alte 43 de procente folosesc o aplicaţie cu textul Bibliei instalată pe telefon. Din 2011 încoace, fiecare format de Biblie a cunoscut o creștere a utilizării.

Marea majoritate a americanilor (87%) deţin o Biblie în casă. Procentul a rămas relativ stabil de 6 ani. Chiar și majoritatea celor ostili sau sceptici faţă de Biblie au o Biblie acasă, 67% dintre ei declarând acest lucru. Totuși se întâmplă mai des (93%) ca un cititor angajat să aibă o Biblie acasă decât ca unul deschis faţă de Biblie (86%) să poată spune același lucru. Este în mod semnificativ mai probabil ca afroamericanii (95%) să deţină o Biblie, în comparaţie cu albii (87%) sau cu hispanicii (88%).

Cei mai mulţi sceptici sunt ostili faţă de Biblie. Mai mult de trei sferturi dintre ei cred că aceasta a fost scrisă pentru a controla sau a manipula alţi oameni.

E interesant că între aspectele de moralitate practică pe care sociologii le-au corelat cu lecturarea Bibliei, generozitatea este în mod evident asociată studiului Bibliei. Potrivit Barna, diferenţele între categorii sunt uluitoare: la fiecare 10 dolari pe care îi donează o persoană care nu citește Biblia, una care o citește donează 500 de dolari. Aceasta, în condiţiile în care americanii sunt oricum foarte generoși cu semenii: 70% dintre americani au donat bani unei organizaţii nonprofit. Folosind tiparul de implicare în lecturarea Bibliei, grupul Barna a constatat că americanii adepţi ai studiului Bibliei au donat, în medie, câte 1.000 de dolari anul trecut; cei implicaţi au donat în medie câte 600 de dolari, cei Bible-friendly au donat circa 300 de dolari, cei neutri, 100, cei neimplicaţi, 20, iar scepticii, câte 5 dolari pe parcursul întregului an.

Aproape 6 din 10 americani (59%) consideră că mesajul Bibliei le-a transformat viaţa. Între aceștia, mai mult de un sfert (26%) sunt puternic convinși de această transformare. Însă aproape 2 din 5 adulţi (42%) spun că Biblia nu a avut un impact atât de puternic asupra vieţii lor.

Jumătate dintre utilizatorii Bibliei (49%) consideră că studierea Bibliei i-a făcut să fie mai serioși în ceea ce privește credinţa lor. Circa 61% dintre adulţii care citesc Biblia cel puţin de 3-4 ori pe an au declarat că simt o nevoie tot mai mare după Dumnezeu. Jumătate dintre respondenţi (51%) spun că au constatat simţământul comuniunii cu Dumnezeu, în timp ce 46% spun că lecturarea Bibliei i-a învăţat să fie mai iubitori cu cei din jur, iar 34% mărturisesc că Biblia i-a făcut mai generoși cu timpul, energia și resursele lor financiare.

Ce îi reţine pe americani

În anul 2013, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Bible Gateway, au fost intervievaţi câţiva lideri şi autori creştini în legătură cu lucrurile care îi împiedică pe oameni să citească Biblia.

Ann Spangler, autoare a Women of the Bible şi The One Year Devotions for Women: Becoming a Women of Peace, în interviul ei, a subliniat faptul că orice persoană poate întâmpina anumite obstacole când vine vorba de citirea Bibliei, dar femeile au anumite obstacole specifice lor. Potrivit ei, ele petrec multe ore la locul de muncă, au de îndeplinit anumite sarcini şi acasă şi, în plus, trebuie să aibă grijă de copii, lucruri care le consumă aproape tot timpul.

Jefferson Bethke, autorul materialului video “Why I Hate Religion”, a spus că unul din lucrurile care îi împiedică pe oameni să citească Biblia este orgoliul. Lumea îşi organizează viaţa după cum doreşte şi nu are nevoie de Biblie, ca să îi ofere călăuzire. Alt lucru este ignoranţa; lumea nu înţelege şi nici nu vrea să înţeleagă despre ce vorbeşte Biblia şi ce înseamnă ea.

Printre alte motive enumerate şi de alţi gânditori creştini au fost: un program zilnic foarte încărcat, teama că Biblia este grea, plictisitoare sau confuză, ideea că Biblia nu este relevantă pentru viaţa modernă şi delăsarea. Îndemnul lor este acela de a ne gândi 5 minute care sunt obstacolele care ne împiedică pe noi să citim Biblia şi să încercăm să le eliminăm.

De unde să facem rost de timp

Deși nu suntem neapărat dispuși să o recunoaștem, cei mai mulţi dintre noi știm de unde am putea recupera, cu ușurinţă, multe dintre minutele pe care le risipim zilnic: din timpul petrecut online. În fiecare zi, 1,15 miliarde de utilizatori Facebook întind mâna spre mobil și scrollează în reţea, lecturând zeci, poate sute de statusuri pe care a doua zi nu și le vor mai aduce aminte. Această statistică era valabilă pentru luna decembrie a anului 2016 și reprezenta o creștere cu 23% faţă de decembrie 2015. Din decembrie 2016 însă, statisticile oficiale nu au mai defalcat utilizatorii de mobil de ceilalţi utilizatori. Cu totul, în decembrie 2018, utilizatorii zilnici ai reţelei ar fi ajuns la o medie de 1,52 miliarde pe zi.

Astfel de statistici i-au făcut pe sociologii de la Pew Relligion să calculeze că numărul celor care citesc Biblia în fiecare zi este de trei ori mai mic decât numărul celor care intră pe Facebook.

Împotriva unei capacităţi tot mai reduse de concentrare a atenţiei, de care suferă adulţi și tineri deopotrivă, luptă iniţiativa Bible Project, menită să „traducă” Biblia într-un limbaj de circulaţie globală – engleza modernă și animaţia – și să o scoată în calea internauţilor, acolo unde își petrec mare parte din timp: pe YouTube.

The Biblie Project şi-a propus ca, prin clipuri de câte 5 minute fiecare, produse sub licenţă Creative Commons (adică pot fi descărcate și folosite cu condiţia să nu fie vândute pentru profit) să popularizeze marile teme ale fiecărei cărţi biblice. Iată, de exemplu, un studiu vizual asupra Genezei, cu subtitrare în limba română:

Ecoul unei lumi nedigitalizate încă

O muncă titanică, efortul de a pune în ilustraţii animate conţinutul cel mai profund al Scripturii este o continuare algoritmică (de răspuns la predilecţiile societăţii digitalizate) a eforturilor monumentale pe care, în trecut, le realizau misionarii care scriau cu sacrificiul propriilor vieţi traduceri ale Scripturii în limbi neprivilegiate cu acces la Biblie.

Povestea lui Samuel Isaac Joseph Schereschewsky are tot ce îi trebuie ca să devină un monument pentru perseverenţă în ciuda celor mai crunte dificultăţi. Locurile în care l-a purtat viaţa i-au transformat destinul într-o epopee. Una despre care se vorbește astăzi prea puţin.

Joseph Schereschewsky s-a născut într-o familie de evrei din Lituania anului 1831 și a rămas orfan de mic. A fost lăsat în grija unui frate vitreg mai înstărit, care a avut grijă ca tânărul să primească cea mai înaltă educaţie, plănuind să devină rabin. A renunţat la școala rabinică și a mers pe jos circa 800 de kilometri pentru a ajunge în Germania. Ulterior a emigrat în America, unde a studiat teologia. La 29 de ani, a fost hirotonit în Biserica „St. George”, din New York City, de unde a fost trimis ca misionar în China. Acolo s-a căsătorit și a învăţat neobosit. Însă în ultimii 25 de ani din viaţă, o paralizie a încercat să îi știrbească, fără succes, eforturile. Nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete. I-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză.

România are propria epopee privind traducerea Scripturii. În octombrie anul acesta se vor împlini 331 de ani de la tipărirea Bibliei de la București (1688), cunoscută și sub numele de „Biblia Cantacuzino”, prima traducere completă a Bibliei în limba română. Traducerea s-a bazat pe versiunea lui Nicolae Milescu a Septuagintei, revăzută de „oamenii locului”, cu aportul fraţilor Greceanu (Radu şi Şerban), fiind tipărită în Ţara Românească cu ajutorul principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Această Biblie a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise, pentru mult timp ea fiind Biblia standard folosită de către Biserica Ortodoxă Română. Titlul complet al traducerii este „Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament”. Scriptura de la 1688 a fost scrisă cu litere chirilice.

Fie că ne apropiem de ea cu devotament creștin, fie că o citim fără a avea încă o opinie cristalizată despre religie, putem avea numeroase avantaje de pe urma lecturii integrale a Bibliei. Iată pentru început 14 motive pentru a citi toată Biblia. Carmen Lăiu face o pledoarie foarte convingătoare pentru lectura Bibliei, făcând apel la exemplele inspiratoare ale unor oameni care s-au lăsat inspiraţi de studiu și au ajuns astfel să îi inspire pe mulţi alţii.