Mitinguri cu miză naţională și internaţională, summituri și întâlniri diplomatice, ofensive semnificative împotriva Statului Islamic și revenirea în actualitate a problemei refugiaţilor au captat atenţia internaţională în luna februarie.

Proteste

În România, au avut loc cele mai ample mișcări de stradă de după căderea comunismului, generate de o ordonanţă de urgenţă, emisă la 31 ianuarie, care a fost considerată inadecvată în lupta împotriva corupţiei. În seara de 5 februarie, s-a atins punctul culminant când peste 500.000 de persoane au demonstrat pașnic în aproximativ 50 de orașe din ţară și diaspora. Au existat și contramanifestaţii, de susţinere a guvernului și pentru a solicita demisia președintelui.

În mai multe orașe din lume, în jur de 10.000 de persoane au demonstrat, la 4 februarie, împotriva președintelui american și a decretului acestuia de a le interzice intrarea în SUA cetăţenilor din 7 ţări musulmane. Un judecător federal a suspendat, la 3 februarie, aplicarea acestui decret, Washingtonul anunţând că va reveni, cu un decret modificat. La Londra, demonstranţii s-au exprimat și împotriva vizitei de stat pe care Trump a fost invitat să o facă în Marea Britanie în cursul acestui an. Pe 18 ianuarie, mii de mexicani au format un zid uman la frontiera cu SUA, în semn de protest faţă de intenţia Washingtonului de a ridica un zid între cele două ţări. Un protest neobișnuit a fost cel al oamenilor de știinţă și specialiștilor de mediu, în 20 ianuarie, la Boston, vizând administraţia Trump și refuzul acesteia de a recunoaște existenţa încălzirii globale și de a continua politicile de protejare a mediului. În aceeași zi, în alte 28 de orașe americane peste 10.000 de oameni au scandat faptul că Trump nu e președintele lor.

Pe 19 februarie, sute de cetăţeni francezi au manifestat împotriva corupţiei clasei politice de la Paris, iar peste 100.000 de cetăţeni spanioli au cerut în stradă guvernului să accepte mai mulţi refugiaţi.

Întâlniri diplomatice

În data de 2 februarie, Europa a asistat la vizita în Ungaria a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, când s-au exprimat cuvinte de apreciere și susţinere reciprocă, cu precădere în domeniul economic. La doar o zi, pe 3 februarie, a avut loc în Malta un summmit european informal, ocazie în care s-a accentuat nevoia de solidaritate în faţa crizelor din UE și din Orient, dar și în faţa provocărilor transatlantice. Subiectul fierbinte a fost necesitatea urgentă de stopare a fluxului de imigranţi pe ruta Libia-Italia. Ajutorul UE ar include asistarea autorităţilor libiene de coastă și disponibilitatea alocării a 200 de milioane de euro pentru proiecte libiene de stopare a migraţiei. De menţionat că Tunisia a înfiinţat, pe 8 februarie, o instanţă de luptă împotriva traficului de migranţi din Africa Subsahariană, iar în Maroc, pe 17 februarie, sute de imigranţi au forţat intrarea în enclava spaniolă Ceuta, înregistrându-se și răniţi. În ciuda iernii, numărul imigranţilor a fost foarte mare pe ruta din nordul Africii, în doar câteva zile garda de coastă italiană salvând 4.500 de persoane.

În 15 și 16 februarie a avut loc la Bruxelles o reuniune NATO, unde s-au luat în discuţie alocarea de către toate ţările membre a 2% din PIB pentru apărare, achiziţionarea la comun a mai multor avioane și submarine, precum și desfășurarea unor antrenamente militare multinaţionale. A urmat Conferinţa de Securitate de la München, din 17-19 februarie, unde cele aproximativ 500 de lideri au luat notă de poziţia conciliantă a vicepreședintelui american, Michael Pense, care a exprimat sprijinul hotărât al ţării sale faţă de NATO, pe fondul declaraţiilor relativ opuse ale președintelui Trump. Același ton de detensionare l-a avut și în ce privește relaţiile controversate cu Rusia, asigurându-și partenerii că SUA nu renunţă la rolul său în raport cu Rusia și NATO, deși încearcă concomitent o redefinire a relaţiilor cu Kremlinul. Un alt punct nevralgic discutat la München a fost situaţia din Ucraina, dată fiind amplificarea violenţelor din ultima perioadă și faptul că, pe 15 februarie, Ucraina a acuzat din nou Rusia de atacuri cibernetice majore și a declarat stare de urgenţă energetică, din cauza unei blocade a furnizării de cărbune de către ultranaţionaliști ucraineni. Astfel ministrul rus de externe a anunţat intrarea în vigoare, la 20 februarie, a unui nou acord de încetare a focului în estul Ucrainei, făcând referire și la acordul cu mediere OSCE, anunţat la 15 februarie, prin care părţile beligerante s-au angajat să-și retragă armamentul greu.

Lupta contra Statului Islamic

La 6 februarie a început asedierea orașului Al Bab, fiefului SI din nordul Siriei, iar la 16 februarie surse din Turcia, care colaborează cu rebelii sirieni, au anunţat că asaltul continuă, iar următoarea ţintă este orașul Raqqa, alt fief al jihadiștilor. În Irak, ofensiva asupra Mosului a început pe 19 februarie, iar la 2 zile forţele irakiene și americane luau cu asalt aeroportul din oraș, îndreptându-se spre redobândirea în totalitate a controlului.

Reușita lunii

Parlamentul European a aprobat, la 15 februarie, Tratatul de Liber-schimb între UE și Canada (CETA), care reduce 99% din taxele vamale și prevede colaborări pe domenii precum sănătate, mediu și programe sociale. Românilor și bulgarilor, CETA la asigură, de la 1 decembrie 2017, eliminarea vizelor pentru Canada.