A scăzut rata sinuciderilor la nivel global

66

La nivel global, rata sinuciderilor a scăzut cu 29% începând cu anul 2000. Deci au fost salvate 2,8 milioane de vieţi, de trei ori mai mulţi oameni decât cei uciși în conflicte armate în aceeași perioadă.

Deși nu există un motiv unic valabil pentru declinul global, scăderea este remarcabilă în dreptul a trei categorii de oameni: în rândul femeilor tinere din China și din India, al bărbaţilor ruși de vârstă mijlocie și al bătrânilor din întreaga lume.

În China, rata sinuciderilor a început să scadă începând cu anul 1990, iar în Rusia, Japonia, Coreea de Sud și India a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. În Europa de Vest procentul sinuciderilor a continuat să scadă, în timp ce în Statele Unite rata sinuciderilor a crescut cu 18% în secolul acesta. Acum 20 de ani, rata sinuciderilor în Statele Unite era la jumătate faţă de cea înregistrată în China, iar în prezent este de două ori cât a Chinei.

Schimbările sociale sunt parţial responsabile pentru scăderea numărului de sinucideri. Femeile asiatice au mai multă libertate și mai multe posibilităţi decât înainte. Stabilitatea socială a revenit în Rusia, iar șomajul a scăzut. La nivel global, sărăcia a scăzut mai rapid în dreptul persoanelor de vârsta a treia decât în rândul tinerilor. Schimbările sociale pot fi, de asemenea, parţial responsabile pentru creșterea procentului de sinucideri din Statele Unite, unde rata a crescut cel mai mult în rândul persoanelor de vârstă mijlocie, caucaziene, cu un grad de educaţie slab, ce provin din mediul rural. Acestea sunt victimele „deceselor disperării” – cum au fost numite de Anne Case și Sir Angus Deaton, economiști de la Universitatea Princeton –, cauzate de fenomenul „subţierii” clasei de mijloc americane.

Politica joacă, de asemenea, un rol important. Când Mihail Gorbaciov a introdus restricţii asupra alcoolului în Uniunea Sovietică, în 1985, consumul de alcool și sinuciderea au scăzut; ceva similar s-a întâmplat și în perioada în care Vladimir Putin a introdus noi reguli privitoare la alcool, în 2005. Restricţiile pentru importul și comercializarea pesticidelor încadrate de OMS în clasa I de toxicitate au avut de asemenea un impact pozitiv notabil asupra ratelor de sinucidere în ţări precum Coreea de Sud și Sri Lanka, din moment ce pesticidele agricole sunt substanţele cel mai frecvent utilizate pentru autootrăvire.

La fel, limitarea vânzărilor de paracetamol și aspirină s-a dovedit că a avut un impact pozitiv asupra scăderii ratelor în Marea Britanie. Paracetamolul este cunoscut ca cel mai toxic medicament pentru ficat atunci când este luat în doze mari, pacientul putând ajunge la insuficienţă hepatică acută, care duce la deces dacă nu se intervine în timp cât mai scurt de la administrare. Investiţiile în serviciile de sănătate, în special în îngrijirile paliative, reprezintă de asemenea un aspect care a contribuit la reducerea ratelor sinuciderii.

Datele de la nivelul Uniunii Europene arată că în anul 2014 au fost înregistrate 60.000 de sinucideri, iar ţările baltice au fost cele mai afectate. În opt din zece cazuri cei care s-au sinucis au fost bărbaţi, iar în jumătate din cazuri a fost vorba despre persoane cu vârste între 40 și 65 de ani. În rândul tinerilor de 15-29 de ani, sinuciderea este a doua cauză de deces, după accidentele rutiere. În România, în 2015 rata sinuciderilor scăzuse de la 13 cazuri la 100.000 de locuitori, la 11,5.