Milioane de oameni suferă de o demenţă greșit diagnosticată ca Alzheimer

713

O formă nouă de demenţă, care se aseamănă cu boala Alzheimer, dar care afectează în mod diferit creierul, a fost identificată în cadrul unui studiu efectuat de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Rush, SUA, în colaborare cu cercetători și instituţii de cercetare internaţionale și publicat recent în jurnalul știinţific Brain.

Tulburarea identificată de cercetători a fost numită Late, sau encefalopatie limbic-predominantă asociată vârstei, și se estimează că ar afecta 1 persoană vârstnică din 5. Spre deosebire de boala Alzheimer, al cărei semn distinctiv este acumularea peptidei beta-amiloide, Late este provocată de o versiune „deformată” a proteinei TDP-43, care reglează în mod obișnuit activitatea genelor din creier.

Cercetătorii au mai stabilit că Late progresează mai lent decât boala Alzheimer (în cazul în care ambele tulburări se asociază însă, declinul este mai rapid) și că afectează pe cei mai vârstnici dintre pacienţi.

Ambele afecţiuni au simptome foarte asemănătoare, precum problemele de memorie, declinul cognitiv și tulburările de dispoziţie, motiv pentru care se estimează că un număr substanţial dintre pacienţii diagnosticaţi cu Alzheimer suferă, de fapt, de Late, iar cercetătorii cred că acest subtip de demenţă ar putea avea asupra sănătăţii publice un impact comparabil cu cel al bolii Alzheimer.

Studiul ar putea reprezenta cea mai importantă descoperire pe tema demenţei din ultimii 5 ani, potrivit profesorului de psihiatrie Robert Howard, de la University College London. Howard a subliniat că, odată cu această investigaţie, s-a răspuns la multe dintre întrebările specialiștilor care nu au înţeles de ce creierul pacienţilor care aveau toate simptomele bolii Alzheimer nu prezenta caracteristicile specifice bolii sau care este explicaţia progresului lent al bolii la unii dintre cei mai vârstnici pacienţi. Mai important încă, noul raport explică de ce cursa pentru a obţine medicamente eficiente pentru boala Alzheimer a înregistrat atât de multe eșecuri.

„Acum știm că acești pacienţi suferă probabil de Alzheimer și că Late ar putea fi confundată cu Alzheimer în aproximativ 20% dintre cazuri”, a conchis Howard.

În prezent, diagnosticarea cu Late se poate face numai după decesul pacientului, în urma autopsiei, însă autorii studiului speră ca acesta să stimuleze cercetarea biomarkerilor bolii, așa încât să poată fi diagnosticată și investigată suplimentar în timpul vieţii.

Acest subtip de demenţă, „care a fost tot timpul acolo, dar pe care acum îl recunoaștem pentru prima dată”, deschide un orizont pentru cercetări care să dezvolte și să optimizeze noi terapii, după cum punctează Pete Nelson, copreşedinte al grupului de experţi internaţionali care au elaborat recomandările privind Late. În acest sens, Nelson subliniază că studiul „este mai mult un punct de plecare decât unul final”.

„Tipul acesta de cercetare este primul pas spre diagnosticarea mai precisă și spre tratamentul personalizat pentru demenţă, așa cum am început să vedem în cazul altor boli grave, cum ar fi cancerul de sân”, a declarat la rândul său James Pickett, director în cadrul Alzheimer’s Society.