Farid Fata este numele medicului din Michigan care a diagnosticat intenţionat incorect nu mai puţin de 553 de pacienţi. Potrivit memoriului semnat de procurori, acesta ar fi numărul pacienţilor pe care i-a convins să urmeze tratamente nenecesare și care s-au dovedit, în cazul multora, mortale. Persoane perfect sănătoase ieșeau din cabinetul lui Fata convinse că au cancere avansate care trebuie tratate cu chimioterapie. Alţii, care chiar erau în faze terminale de cancer, acceptau să treacă prin tratamente în realitate inutile și complet dăunătoare pentru organism, fiindcă medicul le garantase că așa se vor face bine.
Circa 9.000 de injecţii sau infuzii au fost administrate la ordinul medicului, de colegi din cele 6 clinici pe care le conducea oncologul. Potrivit anchetatorilor, medicii, care au acţionat de bună-credinţă, fără să știe de crunta farsă, au păgubit astfel companiile de asigurări medicale (inclusiv statul) și pacienţii cu milioane de dolari, totul spre profitul lui Fata.
Astăzi, Fata se află în arest și este pasibil de o pedeapsă cu 175 de ani de închisoare. Dacă la începutul anchetei avocatul lui declara senin presei că apără un client nevinovat, în luna septembrie a acestui an, „nevinovatul” a recunoscut că și-a umplut conturile cu milioane de dolari de la companiile de asigurări care au achitat tratamentele nenecesare pentru pacienţii lui.
Procurorii au descoperit că Farid Fata nu doar că își minţea pacienţii, ci îi batjocorea pentru a-i manipula să nu caute să afle adevărul. „Fata folosea o serie de tactici pentru a-și menţine controlul asupra pacienţilor săi și a tratamentelor lor. Aceste tactici includeau controlul accesului la fișele pacienţilor și efectuarea de gărzi la pacienţii spitalizaţi, chiar și pe turele altor medici”, au raportat procurorii. „Am nevoie de bani mei!”, i-ar fi scris oncologul unui pacient care îi datora nu mai puţin de 51.000 de dolari.
Mărturiile tulburătoare ale unor victime
Cheryl Blades a povestit pentru NBC că, după o recurenţă a cancerului de plămâni de care suferea mama ei, chirurgul care o operase i-a spus că tratamentul chimioterapic nu o va ajuta. Fata însă i-a spus cu totul altceva. „I-a spus mamei mele că el o să o vindece. I-a promis. I-a spus că își va vedea cea mai tânără nepoată absolvind liceul. Și nimic din toate astea nu s-a întâmplat”, a spus femeia.
Marietta Crabtree, o altă aparţinătoare, povestea cu lacrimi în ochi că, împreună cu soţul ei, și-au pus toată încrederea în expertiza lui Fata. „Am avut încredere în el și nicio clipă nu ne-am pus problema că nu ar trebui”, citează Wall Street Journal. Donald Crabtree, soţul Mariettei a murit în decembrie, la 79 de ani, din pricina unui cancer la rinichi despre care familia lui crede că a fost rezultatul chimioterapiei pentru un cancer la plămâni inexistent.
Pe Robert Sobieray (mecanic auto cu dizabilităţi) Fata l-a diagnosticat, în 2010, cu o formă rară de cancer de sânge. Luni în șir după aceea l-a supus la un tratament scump care combina chimioterapia și radiaţiile, în urma căruia Sobieray și-a pierdut toţi dinţii. Abia în 2013, când Fata a fost arestat pentru fraudă în sistemul medical, bărbatul a mers la alt oncolog care i-a dat o veste năucitoare: nu a avut niciodată cancer.
„Simt atâta ură pentru Fata. Numai numele lui îmi provoacă instantaneu dureri de cap”, a mărturisit Sobieray (62 ani) într-un interviu pentru NBC. „Sper să primească sentinţa pe viaţă”, a spus bărbatul, deși recunoaște că lucrul acesta nu va pune capăt coșmarului prin care încă mai trece zi de zi. Trauma pe care a suferit-o bărbatul nu s-a încheiat odată cu cariera oncologului, fiindcă Sobieray trăiește în fiecare zi cu teama de a nu ști cum va reacţiona pe viitor organismul lui la bombardamentul cu chimioterapie la care a fost supus. „Nu știu dacă mă voi liniști vreodată, fiindcă în fiecare zi mă trezesc cu nesiguranţa privitoare la ce se va întâmpla cu mine. În fiecare zi simt ceva din ce mi-a făcut el.”
Și Steve Skrzypczak a aflat tot după arestarea lui Fata că nu are cancer. Consultând alţi doi oncologi, „amândoi mi-au spus în 5-10 minute că nu am avut niciodată cancer și că nu ar fi trebuit niciodată să fiu tratat pentru cancer.” Bărbatul încă resimte efectele chimioterapiei și astăzi. El a trecut prin 25 de ședinţe chimio în 6 luni și i-a fost și implantat un mediport în piept.
Cum a fost la procesul de ieri
Un autobuz plin cu victimele lui Fata sau aparţinătorii lor se îndrepta ieri spre curtea de judecată din Detroit unde a început audierea oncologului. Seria aceasta de audieri va dura aproximativ 4 zile.
În înfăţișarea de ieri a fost audiat dr. Dan Longo, oncolog la Harvard, care a revizuit fișele a 24 dintre pacienţii lui Fata. El a adus în faţa juraţilor cazul pacientului C.C. care a primit nenecesar chimioterapie timp de cinci ani. În timpul audierii, avocatul lui Fata i-a arătat lui Longo dovezi potrivit cărora C.C ar fi avut de fapt cancer. Longo a răspuns că, deși își revizuiește mărturia în lumina noilor dovezi, rămâne convins că C.C a fost tratat în mod nenecesar cu chimioterapie. „A fost tratat continuu, chiar și după ce a intrat în remisie”, a spus Longo. În replică, avocatul lui Fata a spus că „C.C este viu după cinci ani.” Longo în schimb a subliniat că există un fir comun al tuturor fișelor pe care le-a examinat:„există o abordare agresivă în tratarea cancerului – [metodele lui Fata] sunt dincolo de agresivitate. Au întrecut orice măsură.”
Lecţii din traumă
Unii observatori s-au grăbit să compare cazul lui Farid Fata cu alte scheme de fraudă financiară majoră, precum schema Ponzi construită de Bernie Maddof. Frauda lui Farid Fata nu a avut însă doar o miză financiară uriașă, ci a fost un atac direct la integritatea fizică și sufletească a sute de oameni. Mii de oameni, dacă punem la socoteală și aparţinătorii lor.
Ecoul internaţional al acestui caz este o nouă lovitură de imagine dată unei clase întregi de medici asupra căreia planează o serie de mituri urbane periculoase. Oncologii sunt deseori ţinta descărcărilor emoţionale ale unor numeroși adepţi ai pseudoștiinţelor. Împotriva lor se dezlănţuie furii, frustrări și invective fără măsură, rostite de oameni dezamăgiţi de imposibilitatea de învinge întotdeauna această necruţătoare boală care este cancerul. Discernământul este vital în poziţionarea faţă de cazul lui Farid Fata, pentru a-l putea delimita ca un caz patologic și rar, în ciuda consecinţelor sale teribil de răspândite.
În momente de maximă vulnerabilitate, așa cum sunt cele în care o persoană este suspectată de cancer, ceea ce ajută în mod real nu este neîncrederea apriori în buna-credinţă a medicului, ci consultarea mai multor opinii specializate și, pe cât posibil, documentarea personală. Solicitarea unei a doua opinii ar trebui să fie asumată drept obligatorie de orice pacient aflat în situaţia de a începe un tratament agresiv. Și orice neregulă constatată trebuie neapărat raportată.
