Când cea mai mică atingere devine dureroasă

771

În unele cazuri, durerea este mai mult decât un simptom al unei afecţiuni. Atunci când ea este resimţită de-a lungul a luni sau chiar ani „durerea devine o boală în sine", explică dr. Elliot Krane, medic pediatru și anestezist la Spitalul de Copii Lucille Packard, într-un discurs TED. Mai mult decât atât, aceasta poate transforma chiar și atingerea ușoară a unei pene într-o suferinţă fizică asemănătoare unei arsuri.

Aceeași senzaţie o simţea Chandler, una dintre pacientele doctorului Krane, care și-a luxat încheietura mâinii. La trei luni de la incidentul aparent banal, tânăra s-a întors la clinică într-o stare mult mai gravă. Braţul ei era „decolorat, învineţit. Era cadaveric de rece la atingere. Mușchii erau îngheţaţi, paralizaţi — distonici, în limbaj medical. Durerea se răspândise de la încheietură către mâini, degete, către cot, până aproape de umăr”, își aduce aminte expertul. În același timp, fiecare atingere, oricât de ușoară, a braţului „îi provocau dureri cumplite, usturătoare”, o afecţiune denumită și allodynia.

Motivul pentru care se petrece acest fenomen este modul complex în care funcţionează corpul nostru. Pentru a conștientiza durerea, este nevoie ca informaţia să fie transmisă prin nervi către măduva spinării, iar de aici mai departe, către creier. Însă de la măduva spinării, neurotransmiţătorii „se propagă în trei direcţii și încep să interacţioneze cu alte celule adiacente”, explică Krane. În acest proces pot fi activate celulele gliale, cu „rol vital în modularea, amplificarea, iar în cazul durerii, distorsionarea experienţelor senzoriale”. Mai departe, se formează o întreagă buclă: celulele gliale sintetizează proteine ce se răspândesc și determină alţi nervi să elibereze neurotransmiţători care se răspândesc mai departe.

Pe viitor, expertul susţine că vor fi create medicamente care pot vindeca durerea cronică, însă în prezent, această problemă poate fi tratată prin „mascarea ei” cu ajutorul analgezicelor. „Și mai important e că folosim un sistem riguros, adesea incomod, de terapie fizică și ocupaţională, să reantrenăm nervii din sistemul nervos să răspundă normal la activităţile și experienţele senzoriale din viaţa de zi cu zi”, punctează dr. Krane. Nu în ultimul rând, pacienţii urmează programe de psihoterapie, deoarece stările de durere cronică pot naște depresie sau chiar disperare.

În ceea ce îi privește pe pacienţi, aceștia ajung să consulte un specialist pe probleme de durere abia după trei până la șapte ani de la debutul suferinţei fizice, potrivit experţilor de la Universitatea din Washington. Cel mai adesea, spun ei, astfel de dureri cronice pot apărea în regiunile spatelui, ale gâtului sau ale capului.