A fost terifiant. Continuau să-mi spună că au cei mai buni chirurgi și încercau să mă consoleze. Dar ziceau și că am nevoie de un ficat nou și că trupul meu ar putea să-l respingă.“ Christopher Herrera

Christopher Herrera, un adolescent de 17 ani, ajunsese la camera de gardă a Spitalului de Copii din Texas aproape ca un marţian. Nu cu vreo navetă spaţială, ci cu faţa, ochii și toracele de un galben descris de medici ca fiind apropiat de auriul unui marker: icter. Semn exterior al suferinţei ficatului, la un adolescent icterul poate avea o varietate de cauze, de la hepatită virală la infecţii cu anumiţi paraziţi, de la boli autoimune la tumori maligne, de la boli fără o legătură directă și evidentă cu ficatul, precum colita ulceroasă, la tot felul de substanţe toxice pentru ficat, precum alcoolul, paracetamolul sau unele ciuperci otrăvitoare.

În cazul lui Christopher însă, cauza era surprinzătoare, cel puţin din perspectiva gândirii comune: un supliment alimentar pe bază de extract de ceai. Tânărul licean, supraponderal, îl cumpărase, atras de promisiunea de pe etichetă și din reclame că produsul natural „arde grăsimile“. În cazul său, efectele au fost neașteptate: ficatul i s-a deteriorat atât de grav, încât a trebuit pus pe o listă de așteptare pentru un transplant hepatic. Din fericire, medicii au reușit să-i salveze viaţa, dar există costuri personale: Christopher nu mai poate juca fotbal ori practica alte sporturi, trebuie să se menajeze în privinţa efortului fizic și a tot ce ar putea pune o tensiune nejustificată asupra noului organ și să meargă lună de lună la medic pentru o evaluare a stării de sănătate și, în speţă, a funcţiei hepatice[1].

Chiar dacă puţini au auzit de el, cazul lui Christopher Herrera nu este singular decât prin vârstă, loc și unele circumstanţe personale. Victimele „inofensivelor” suplimente alimentare sunt mult mai numeroase decât realizează mulţi dintre noi. Uneori, efectele negative sunt mai reduse; alteori, din fericire mult mai rar, deznodământul este fatal. Cu toate acestea, oamenii sunt atrași de mirajul capsulelor făgăduinţei. Cei mai mulţi sunt asemenea cumpărătorilor de la loz în plic, nu pierd decât banii. Alţii ajung ca jucătorii hulitei rulete rusești: pierd totul.

Suplimente pentru toate anotimpurile

Cum anul are patru anotimpuri, „experţii“ suplimentelor, animaţi de bune intenţii sau de „sufletul comerţului“, nu iartă vreunul fără să-i aloce o porţie de capsule. E iarnă? „Cum iarna mișcarea nu se numără printre priorităţile celor mai mulţi dintre noi, iar sedentarismul este mai mult decât prezent, suplimentele alimentare îi oferă corpului energia de care are nevoie pentru a fi in formă.[…]“ Vine în curând primăvara? Vin asteniile. „Dacă suferim de simptome severe ale asteniei, atunci s-ar putea ca vitaminele pe care organismul nostru le ia din alimente să nu fie suficiente. Prin urmare, avem nevoie de suplimente nutritive.“ Cine scapă (graţie suplimentelor alimentare, negreșit) cu bine de astenia de primăvară intră în vară, unde alte pericole îi pândesc sănătatea. „Te-ai gândit vreodată că suplimentele alimentare te pot ajuta să te menţii sănătos vara?“ Pentru asta, însuși „celebrul dr. Oz“ recomandă trei asemenea suplimente. Iar după vară, frunzele copacilor cad, ziua se face mai mică, vedem soarele mai puţin, revine frigul, revin microbii… „Din acest motiv, în fiecare toamnă este indicat să faci o cură cu suplimente alimentare, care îţi revitaminizează și remineralizează organismul, astfel încât sistemul imunitar să fie din nou imbatabil.“

În felul acesta, cercul se închide; există suplimente pentru toate anotimpurile. Toate sunt pline de făgăduinţe: unele explicite, trâmbiţate în reclame rostite convingător de actori ce joacă rolul unor persoane obișnuite și modeste, pe care suplimentele le salvează de la suferinţe de netămăduit mai înainte; altele, implicite, născute în mintea consumatorului convins că puterea naturii concentrată într-o tabletă și, eventual, măiestria fabricantului, care a selectat cu grijă cele mai bune plante, nu pot să aducă decât sănătate și viaţă din belșug. Se împlinesc aceste făgăduinţe în viaţa consumatorului de suplimente alimentare sau ele sunt doar iluzii frumos ambalate și profesionist promovate?

Beneficiile suplimentelor alimentare

Iată un test simplu, de pildă. Cei care consumă relativ regulat suplimente alimentare trăiesc mai mult decât cei care nu o fac? Dacă ar fi să ne luăm după recomandările prezentate mai sus, răspunsul ar trebui să fie, neîndoielnic, da. Multe studii au încercat să răspundă la această întrebare. În anul 2007, o prestigioasă revistă medicală americană a publicat un articol care a sintetizat rezultatele cercetărilor de până atunci referitoare la suplimentele cu antioxidanţi, despre care literatura populară susţine adesea că sunt gardienii sau garanţii vieţii. Autorii au identificat 68 de studii clinice randomizate cu peste 230.000 de participanţi. Punând datele unele sub altele și trăgând linie (printr-o tehnică statistică ceva mai sofisticată, numită metaanaliză), autorii au constatat că, atunci când sunt reunite datele din toate studiile, și cele de bună calitate, și cele mai puţin adecvate metodologic, concluzia este că suplimentele sunt inofensive: nu fac nici bine, nici rău, nu prelungesc viaţa, dar nici nu o scurtează. Altfel spus, nu exercită niciun efect asupra mortalităţii, nu există nicio diferenţă între cei care consumă suplimente alimentare cu antioxidanţi și cei care nu consumă. Când s-au inclus în calcule numai studiile riguroase metodologic, s-a observat o ușoară creștere a mortalităţii la consumatorii de suplimente cu antioxidanţi (47 de studii, cu un total de peste 180.000 de participanţi). Dintre antioxidanţi, este de menţionat că beta-carotenul (pro-vitamina A, substanţa portocalie din morcov) , vitamina A și vitamina E, singure sau în combinaţii, au crescut mortalitatea; în schimb, vitamina C n-a avut nicio influenţă, pozitivă ori negativă, asupra mortalităţii[2]. Acest studiu nu a fost lipsit de limitări metodologice, dar datele sunt relativ convingătoare cum că aceste suplimente nu influenţează semnificativ supravieţuirea celor care le consumă.

La sfârșitul anului 2013 s-a publicat un alt articol de sinteză, care a evaluat toate studiile cu vitamine și minerale în prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare (în total, peste 400.000 de participanţi au fost incluși în aceste studii). Concluziile? Două studii de mari dimensiuni (27.658 participanţi) au indicat un risc ceva mai redus de cancer la bărbaţii care au utilizat preparate cu multivitamine; unul din cele două studii a inclus și femei, însă la acestea nu s-a observat niciun beneficiu. Analiza studiilor de foarte bună calitate din punct de vedere metodologic, reunind aproape 325.000 de participanţi, referitoare la vitaminele A, C, D, E, beta-caroten, acid folic, seleniu sau calciu, nu au demonstrat nici reducerea riscurilor, nici creșterea lor. Beta-carotenul a crescut riscul de mortalitate la cancerul pulmonar la fumători, un efect cunoscut de relativ mult timp și care are un caracter paradoxal, deoarece multă vreme s-a crezut că beta-carotenul, având proprietăţi antioxidante, ar trebui să reducă riscul de cancer pulmonar la această populaţie, deoarece fumatul declanșează formarea de radicali liberi (pe care beta-carotenul se presupune că i-ar neutraliza)[3].

Riscuri

Pe lângă eficacitatea lor cel mult modestă în prelungirea sau îmbunătăţirea calităţii vieţii, există cel puţin două probleme de ordin general legate de calitatea suplimentelor alimentare, care nu doar în România, ci și în state occidentale mult avansate economic, precum Statele Unite, se manifestă cu o frecvenţă îngrijorătoare. În primul rând, calitatea multora lasă de dorit, dat fiind că nu există (nici în Statele Unite și nici în România) standarde detaliate referitoare la producerea acestora. Autoritatea Americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a identificat fabrici de suplimente alimentare unde acestea erau contaminate cu fecale și urină de rozătoare. În SUA, în anul 2003, analiza unui eșantion de suplimente alimentare „ayurvedice“ din Boston a arătat că 20% dintre ele conţineau cantităţi inacceptabile de plumb, mercur sau arsen. În al doilea rând, adesea, între textul de pe etichetă și conţinutul cutiei există discrepanţe considerabile. În 2008 au fost retrase de pe piaţa americană două suplimente alimentare deoarece conţinutul în seleniu (care, în cantităţi mici, este benefic organismului) era de 200 de ori mai mare decât cel declarat pe etichetă. Consumatorii acestora au experimentat căderea părului, crampe musculare, dureri articulare, oboseală și erupţii cutanate.

Impresionant este numărul pretinselor suplimente alimentare utile în slăbit (bazate pe extracte din plante) în care, aproape în mod sistematic, s-au detectat cantităţi considerabile de derivaţi sintetici, în special sibutramină și fenolftaleină; sibutramina a fost substanţa activă a unui medicament pentru slăbit, care a fost retras de pe piaţă deoarece riscurile au fost evaluate ca fiind mai mari decât beneficiile. În perioada 2008-2009, în SUA au fost identificate peste 70 de asemenea suplimente falsificate. De atunci, autoritatea americană, FDA, continuă să dea publicităţii, la intervale de câteva săptămâni, alte 3-6 suplimente alimentare falsificate cu ingrediente sintetice. Cazuri de falsificare au fost raportate și în Europa, și în ale regiuni ale lumii. În România, s-au identificat asemenea suplimente „de slăbit“, originare din China, falsificate cu sibutramină și fenolftaleină, dar afectate și de multiple probleme de calitate[4].

Să folosim zilnic suplimente?

Este farmecul discret al medicinei că există cel puţin două opinii cu referire la aproape orice aspect. În luna noiembrie a anului 2013, The Wall Street Journal a adresat această întrebare unui număr de personalităţi din domeniul medical: „Recomandaţi suplimentele cu vitamine oamenilor sănătoși?“ Singurul care a răspuns categoric și scurt, „Da“, a fost Fred Hassan, chimist de profesie, fost lider al mai multor companii farmaceutice și, în prezent, CEO al unei mari companii care fabrică lentile de contact. Patru au fost rezervaţi, recomandând cel mult o multivitamină pe zi, vitamina D la unele persoane, sau folosirea lor doar la sfatul medicului. Toţi ceilalţi au fost mai degrabă sceptici.Cu o singură excepţie (acid folic pentru femeile care planifică o sarcină), persoanele sănătoase care iau suplimente cu vitamine ar trebui să fie informate că plătesc bani buni pentru un efect placebo.“ (Gurpreet Dhaliwal, profesor de medicină la Universitatea din California) „Nu. O dietă echilibrată este tot ce avem nevoie.“ (Murali Doraiswamy, profesor de psihiatrie și medicină la Centrul Medical al Univeristăţii Duke) „Este mult mai benefic pentru indivizi să se concentreze asupra mâncatului sănătos – o dietă echilibrată poate asigura toţi nutrienţii de care are nevoie organismul.“ (David Blumenthal, președinte și CEO al unui ONG din New York, implicat în susţinerea filantropică a accesului la tratament la nivel naţional). Încetaţi să cumpăraţi suplimente cu vitamine, luaţi banii pe care îi economisiţi în fiecare lună și faceţi ceva care vă va ajuta într-adevăr să vă simţiţi mai bine – cumpăraţi o ședinţă de masaj.“ (Rita Redberg, profesor de medicină și cardioloe la Universitatea din California). Poate ar trebui să cheltuim mai puţini bani pe suplimente la flacoane și mai mult pe secţia de legume și zarzavaturi din magazinele noastre sau, chiar mai bine, din grădinile noastre.“ (Carol Cassella, medic și scriitor)

Majoritatea opiniilor de mai sus sunt congruente, deci, cu volumul impresionant de date, care demonstrează relativ convingător că aceste capsule ale făgăduinţei – exceptând unele populaţii speciale, cum ar fi gravidele sau persoanele care urmează o dietă strict vegetariană (vegană)[5] – de cele mai multe ori influenţează prea puţin sau deloc durata și calitatea vieţii.

Footnotes
[1]„M. Stravato, „Spike in Harm to Liver Is Tied to Dietary Aids“, The New York Times, www.nytimes.com, 22 decembrie 2013.”
[2]„G. Bjelakovic, D. Nikolova, L.L. Gluud, R.G. Simonetti, C. Gluud, „Mortality in randomized trials of antioxidant supplements for primary and secondary prevention: systematic review and meta-analysis“, JAMA, 2007; 297(8), p. 842-857.”
[3]„S.P. Fortmann, B.U. Burda, C.A. Senger, J.S. Lin, E.P. Whitlock, „Vitamin and Mineral Supplements in the Primary Prevention of Cardiovascular Disease and Cancer: An Updated Systematic Evidence Review for the U.S. Preventive Services Task Force. Ann Intern Med“, 12 noiembrie 2013 [Epub ahead of print].”
[4]„R. Ancuceanu, M. Dinu, C. Aramă, „Weight-loss food supplements: adulteration and multiple quality issues in two products of Chinese origin“, Farmacia, 2013, 61 (1), p. 28-44.”
[5]„Acestea nu au nevoie în general de multivitamine, ci în principal numai vitamina B12 şi posibil (la cei care nu se expun suficient la soare) vitamina D şi (la femei tinere cu pierderi menstruale relativ mari) fier.”

„M. Stravato, „Spike in Harm to Liver Is Tied to Dietary Aids“, The New York Times, http://nytimes.com, 22 decembrie 2013.”
„G. Bjelakovic, D. Nikolova, L.L. Gluud, R.G. Simonetti, C. Gluud, „Mortality in randomized trials of antioxidant supplements for primary and secondary prevention: systematic review and meta-analysis“, JAMA, 2007; 297(8), p. 842-857.”
„S.P. Fortmann, B.U. Burda, C.A. Senger, J.S. Lin, E.P. Whitlock, „Vitamin and Mineral Supplements in the Primary Prevention of Cardiovascular Disease and Cancer: An Updated Systematic Evidence Review for the U.S. Preventive Services Task Force. Ann Intern Med“, 12 noiembrie 2013 [Epub ahead of print].”
„R. Ancuceanu, M. Dinu, C. Aramă, „Weight-loss food supplements: adulteration and multiple quality issues in two products of Chinese origin“, Farmacia, 2013, 61 (1), p. 28-44.”
„Acestea nu au nevoie în general de multivitamine, ci în principal numai vitamina B12 şi posibil (la cei care nu se expun suficient la soare) vitamina D şi (la femei tinere cu pierderi menstruale relativ mari) fier.”