Carnea din deserturile noastre preferate (video)

1380

Ultimul lucru la care te-ai aștepta atunci când îţi cumperi niște jeleuri cu fructe este că vei mânca oase de porc. Sună ridicol. Însă o privire mai atentă pe lista de ingrediente demonstrează că „ridicolul” este pură realitate.

Gelatina e de vină. Acea substanţă solidă, translucidă, incoloră și insipidă, derivată din colagen și obţinută din diverse reziduuri animale este folosită frecvent în industria alimentară.

Jeleurile, bezelele moi (marshmallows), deserturile gelatinoase, unele tipuri de îngheţată și chiar unele tipuri de iaurt conţin această substanţă, uneori listată la ingrediente ca E441. Gelatina este folosită ca agent de coagulare și, de asemenea, pentru a stimula senzaţia gustativă de grăsime, ori pentru a da volum alimentelor fără a adăuga calorii. Unii producători adaugă gelatină la sucurile de fructe (cum este cel de mere) sau la oţet, pentru a limpezi lichidul.

Produsă din șorici de porc (44% pondere între ingrediente), piei de bovine (28%), oase de porc, cal sau vacă (27%) și alte ingrediente (1%), gelatina este obţinută printr-un proces foarte complex.

În anii 2000, producătorii au început să ia în calcul utilizarea reziduurilor de pește, pentru a elimina obstacolul religios din calea consumului de gelatină. Adepţii alimentaţiei kosher și cei ai alimentaţiei halal nu consumă decât gelatină din alte surse decât porcul. Etnicii romi nu consumă gelatină obţinută din cal, din motive culturale. Apoi, hindușii sau adepţii jainismului sunt, predominant, vegetarieni deci nu consumă produse animale, iar veganii (din motive religioase sau nu) nu consumă nici ei nimic de origine animală.

Pentru acest segment semnificativ de populaţie, producătorii de alimente au recurs la ingrediente-substitut pentru reziduurile animale. „Gelatina alternativă” poate fi obţinută din extracte de alge, carageanan, pectină sau coniac.

Cercetătorii din industrie lucrează pentru obţinerea unui colagen sintetic și, în 2011, chiar au înregistrat un succes parţial în această direcţie, reușind să copieze structura colagenului folosind peptide.

Chestiuni legate de siguranţă au fost ridicate după ce consumul de gelatină a fost corelat cu transmiterea bolii vacii nebune (encefalopatia spongiformă transmisibilă). Însă autorităţi americane și europene de reglementare a siguranţei americane au oferit asigurarea că, fabricată în condiţii igienice, gelatina nu prezintă intrinsec riscul de transmitere a acestei boli.

Pentru unii, aceste informaţii se vor adăuga pe lista altor insight-uri care le taie apetitul. Pentru alţii, tocmai faptul că lista se lungește ar putea fi un motiv de ignorare a informaţiei. Orice „mai bine să nu mănânci…” asumat presupune o recalibrare a meniului care poate fi incomodă. Pentru cei care au nevoie de motivaţie și inspiraţie în acest sens, cartea Idei creative poate fi un punct dinamic de pornire.