Unul din cinci englezi consumă alcool peste limitele recomandate de experţi. Pe fondul acesta, o nouă campanie de sănătate numită „Drink Free Days” încurajează persoanele de vârsta a treia consumatoare de alcool să petreacă cât mai multe zile în care să reducă la zero consumul de alcool.

Campania, realizată de Ministerul Sănătăţii Publice din Marea Britanie în colaborare cu organizaţia Drinkaware, are ca scop reducerea cantităţii de alcool consumate în mod regulat, dar și conștientizarea riscurilor la care se expun consumatorii de băuturi alcoolice.

Potrivit unui studiu al Serviciului de Sănătate Publică din Anglia, persoanele cu vârste între 45 și 65 de ani sunt cele mai expuse riscului de a depăși recomandarea de 14 unităţi de alcool pe săptămână. Potrivit cercetătorilor, acestea consumă în medie 17 unităţi pe săptămână.

„Stabilirea unui plan cu cât mai multe zile pe săptămână în care să nu se consume deloc alcool este o modalitate simplă de a reduce riscurile pentru sănătate. Recomandarea este ca, pe cât posibil, să se întrerupă consumul pentru măcar două zile pe săptămână”, a declarat Duncan Selbie, director al Serviciului de Sănătate Publică din Anglia.

Cu toate acestea, un sondaj al YouGov (o organizaţie de opinie publică) ce s-a desfășurat în lunile mai și iunie și la care au participat aproape 9.000 de adulţi cu vârste între 18 și 85 de ani, a arătat că oamenilor li se pare mult mai dificil să reducă consumul de alcool decât să-și îmbunătăţească alimentaţia, să facă mai multe exerciţii fizice sau să renunţe la fumat.

Deși experţii au arătat într-un studiu publicat în jurnalul știinţific The Lancet că nu există o limită de siguranţă în cazul consumului de alcool, consensul în lumea medicală este că nu ar trebui să se depăşească mai mult de una sau două unităţi de băutură pe zi pentru un bărbat şi nu mai mult de o unitate de băutură pentru o femeie. O unitate de alcool pe zi înseamnă 348 de ml de bere sau 145 de ml de vin, sau 50 de ml de tărie.

La nivel global, peste 3,3 milioane de decese au fost asociate „consumului nociv de alcool”, potrivit unui raport publicat de OMS. În plus, statisticile arată că circa 25% din numărul total de decese la nivel mondial înregistrate în rândul tinerilor de 20-39 de ani sunt asociate consumului de alcool.

În ceea ce îi privește pe români, aceștia sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din lume, conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. La nivel european, ocupăm locul 3.

Ce se întâmplă când nu mai bei alcool

La o oră după ce ai consumat alcool, organismul începe să lucreze în vederea eliminării alcoolului din sânge și a prevenirii intoxicaţiei cu alcool. Pancreasul începe, de asemenea, să producă insulină suplimentară, ceea ce provoacă o poftă intensă de carbohidraţi. În 12 până la 24 de ore de la ultima băutură consumată, nivelul de zahăr din sânge revine la nivelul optim, însă din cauza efectului diuretic pe care îl are băutura în corp, te vei simţi deshidratat. După 48 de ore, în funcţie de cantitatea de alcool consumată, te poţi simţi ameţit sau poţi avea greţuri, dureri de cap și o senzaţie de oboseală. După 72 de ore, efectele consumului de alcool dispar complet.

La o săptămână după ce renunţi la alcool, începi să dormi mai profund, să te simţi mai odihnit fizic și mintal, iar nivelul de energie crește. În plus, nivelul de hidratare ajunge la cote normale, iar aspectul pielii începe să se îmbunătăţească. După o lună de zile de pauză completă, nivelul de grăsime din ficat scade cu 15%, crescând capacitatea de a filtra toxinele din organism. De asemenea, vei remarca o reducere a grăsimii abdominale. La un an de zile, scade semnificativ nivelul de colesterol și numărul de kilograme în plus. Tonusul este optim, tensiunea arterială este în parametri normali, iar riscul apariţiei cancerului se reduce. În plus, sistemul imunitar este mai puternic și mai eficient. Renunţarea la consumul de alcool contribuie la corectarea unor schimbări structurale ale creierului care au fost cauzate de consum, cum ar fi efectele negative asupra atenţiei, memoriei și capacităţii de rezolvare a problemelor.

În caz contrar..

Consumul ridicat de alcool a fost asociat cu un risc mai mare de a dezvolta afecţiuni grave de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiace și șapte tipuri de cancer. Experţii în domeniul sănătăţii au arătat legături de cauzalitate între consumul de alcool și cancerul declanșat la orofaringe, laringe, esofag, ficat, colon, rect și sâni. „Există dovezi puternice că alcoolul cauzează cancer în șapte zone din organism și, probabil, și în altele”, a declarat profesorul Jennie Connor, cercetător la Universitatea din Otago, sud-vestul Noii Zeelande.

Un risc considerabil de ciroză s-a remarcat chiar și la cei cu un nivel scăzut până la moderat de consum. Abuzul duce la inflamarea ficatului, la apariţia tuberculozei, la creşterea excesivă a tensiunii arteriale şi la deteriorarea muşchiului inimii. Totodată, abuzul de alcool duce la agravarea sau apariţia tulburărilor psihice, a tulburărilor comportamentale, a comportamentului deviant şi la destrămarea mediului familial sau social.

Cu toate acestea, vestea bună pe care o dau oamenii de știinţă este că riscurile pentru cei care renunţă definitiv la alcool pot să scadă până la nivelul celor care nu au consumat niciodată. „Într-o oarecare măsură, multe organe au capacitatea de a se regenera, dar niciunul nu are aceeași capacitate ca ficatul”, a explicat Elliot Tapper, specialist hepatolog în cadrul Universităţii din Michigan și autorul principal al unui studiu publicat în British Medical Journal.