Depresia lovește de la vârste tot mai mici

481

Doar cu două decenii în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.

Creșterea dezolantă a incidenţei depresiei printre copii face necesară colaborarea dintre profesioniști, părinţi și profesori pentru depistarea cât mai precoce a semnelor de debut.

Depresia crește îngrijorător în ultimii ani: doar în Marea Britanie 80.000 de copii suferă de depresie în formă severă, 10% dintre aceștia fiind sub 10 ani, conform estimărilor făcute de The National Institute for Health and Care Excellence.

De asemenea, 2-3% dintre copiii americani se confruntă cu tulburări depresive majore, estimează The Anxiety and Depression Association of America. Studiind un lot de 100.000 de copii între anii 2009 și 2014, cercetătorii de la Centrul de Dezvoltare Umană Springfield au descoperit că 13% dintre băieţi și 36% dintre fete au suferit sau suferă de depresie până la vârsta de 17 ani.

Cauzele depresiei la copii

În trecut, medicii au fost extrem de reticenţi în a stabili diagnosticul de depresie în dreptul unui copil – se credea că la vârste mici lipsește structura psihologică și cognitivă pe care o reclamă această afecţiune.

Cum debutul foarte timpuriu al depresiei nu mai poate fi negat astăzi, specialiștii investighează cauzele declanșării acestei tulburări printre subiecţi care ar trebui să guste mai degrabă bucuriile copilăriei decât grijile asociate, în general, vârstelor mai coapte.

De fapt, vorbim de o copilărie mai stresantă decât oricând, crede psihologul Ewan Gillon, director al First Psychology Scotland. Relatând despre numărul tot mai mare de copii de 6 ani care vin în centrele de consiliere pentru a fi trataţi de depresie și anxietate, Gillon enumeră motivele creșterii problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor: accentul tot mai mare pus pe evaluările performanţei școlare, contactul cu social media și modul în care mass-media promovează imaginea corpului uman.

Copiii se joacă tot mai puţin în aer liber, iar interacţiunile directe, nemediate de dispozitive electronice, cu prieteni de vârsta lor s-au tot diminuat în ultimii 10 ani. Obsesia corpului „perfect” care bântuie toată media a ajuns să-i preocupe și pe ei, scăzându-le stima de sine și împingându-i în braţele depresiei. De fapt, în mod incredibil, fetele încep să ţină dietă chiar și de la 6 ani, consemnează Journal of Adolescent Health.

Știrile despre evenimentele negative ce se derulează la nivel global pot afecta de asemenea sănătatea emoţională a copiilor. „Acestea sunt vremuri îngrozitoare, când vedem mereu povești oribile la știri”, punctează Nina Slovick, cercetător la Centrul pentru Dezvoltarea Umană din Springfield, subliniind că dialogul permanent dintre părinte și copil poate atenua impactul știrilor negative asupra psihicului copiilor.

În condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în 2030 depresia va afecta mai multe persoane decât oricare altă afecţiune, depistarea precoce a simptomelor ei trebuie să fie o prioritate, pentru că sănătatea mintală a copiilor, o problemă îndelung neglijată, este cât se poate de preţioasă, conchide Gillon.

Identificarea semnelor de depresie

Este destul de dificilă diagnosticarea depresiei la un copil, pentru că simptomele bolii se pot confunda cu problemele specifice creșterii și dezvoltării normale.

Există totuși indicii ale instalării afecţiunii la copii, precum scăderea performanţei școlare, diminuarea energiei și a puterii de concentrare, oboseală extremă, neliniște și sentimentul propriei lipse de valori.

Problema este că atât părinţii, cât și profesorii au dificultăţi în a recunoaște depresia copiilor – evaluând analizele de profil a 643 de copii din școala primară, profesorii Keith Herman și Wendy Reinke de la Colegiul de Educaţie al Universităţii din Missouri au descoperit că 30% dintre copii au declarat că se simt deprimaţi, în timp ce părinţii și educatorii nu percepeau, de foarte multe ori, problema copilului.

Atunci când sunt solicitaţi să evalueze nivelul de depresie al unui copil, evaluările părintelui și educatorului se suprapun doar în procent de 5-10%, fiecare remarcând aspecte ale comportamentului pe care celălalt nu le remarcă, declară Herman. Depistarea semnalelor depresiei trebuie să reprezinte o prioritate, afirmă profesorul, cu atât mai mult cu cât elevii care au simptome de depresie ușoară și severă până în clasa a doua sau a treia sunt de 6 ori mai predispuși să manifeste un deficit de competenţe – cum ar fi lipsa aptitudinilor sociale sau academice – decât copiii fără simptome de depresie, conform cercetătorilor Universităţii din Missouri.

În cele din urmă, mijlocul cel mai bun pentru a identifica depresia rămâne acela de a întreba copilul ce simte, subliniază profesorul Herman. El menţionează totuși că există și cazuri în care acesta nu își detectează sau nu vrea să recunoască tulburarea, motiv pentru care colaborarea între experţii în sănătate mintală, profesori și părinţi joacă un rol cardinal în creionarea imaginii holistice a sănătăţii mintale a copilului.