Alcoolul, un elixir al sănătăţii sau o invitaţie la boală?

421

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de atac de cord și de apariţie a altor probleme cardiace, avertizează un studiu realizat recent de o echipă de cercetători americani.

Excesul de alcool crește cu 40% riscul de atac de cord, potrivit studiului realizat la Universitatea din California, care a luat în calcul și alţi factori de risc pentru boli de inimă precum fumatul, obezitatea și diabetul, informează Reuters. Acest lucru a fost observat și în cazul persoanelor care nu prezintă un risc crescut pentru astfel de probleme de sănătate, în funcţie de istoricul familial.

Riscurile la care se supun consumatorii de alcool nu se limitează doar la atacul de cord. Alcoolul a fost asociat cu un risc dublu de fibrilaţie atrială, sau bătăi neregulate ale inimii, și cu un risc de 2,3 ori mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă congestivă. „Consumul excesiv de alcool poate fi aparent justificat de unii indivizi care invocă pretinse beneficii asupra inimii”, a precizat autorul principal al studiului, dr. Gregory Marcus, de la Universitatea din California. „Noi am demonstrat aici nu numai că un consum excesiv de alcool crește în mod semnificativ riscul de fibrilaţie atrială și de insuficienţă cardiacă, ci și riscul de atac de inimă, exact acel fenomen în cazul căruia date anterioare sugerau că riscul ar putea scădea prin consumul moderat de alcool”, a continuat expertul.

Oamenii de știinţă au estimat că în cazul în care excesul de alcool ar fi eradicat în Statele Unite, acest lucru ar duce la scăderea cu 73.000 a numărului de cazuri de fibrilaţie atrială, cu 34.000 a celor de atac de cord și cu 91.000 a numărului de pacienţi cu insuficienţă cardiacă congestivă.

Pentru a stabili posibila conexiune dintre excesul de alcool și problemele cardiace, cercetătorii din echipa doctorului Marcus au analizat date de la 14,7 milioane de adulţi din California care au avut nevoie de intervenţii medicale între anii 2005 și 2009. Circa 1,8% dintre aceștia, adică aproximativ 268.000 de pacienţi, au fost identificaţi ca persoane care făceau exces de alcool.

În ciuda concluziilor la care au ajuns și a numărului uriaș de subiecţi, autorii studiului recunosc existenţa unor limite în elaborarea unor concluzii ferme. În primul rând, studiul a fost observaţional și nu demonstrează că alcoolul cauzează boli de inimă. În al doilea rând, pacienţii diagnosticaţi cu probleme legate de excesul de alcool nu au specificat cât de mult alcool au consumat, ceea ce limitează posibilitatea cercetătorilor de a estima cantitatea de alcool care ar putea fi dăunătoare.

Chiar și așa, este posibil ca studiul actual realizat pe un număr mare de pacienţi să fi reușit să identifice probleme cardiace cauzate de consumul de alcool, spre deosebire de alte studii care s-au limitat la un număr restrâns de subiecţi, a spus dr. Michael Criqui, de la Universitatea din California.

În aceeași direcţie, un alt studiu din 2016 a sugerat legături strânse între consumul de alcool și 7 afecţiuni oncologice. „Există suficiente dovezi pentru a fi în măsură să concluzionăm oficial că alcoolul este cauza multor îmbolnăviri de cancer”, scrie profesorul Jennie Conner, specialistă în epidemiologie, exces de alcool și șefă a Departamentului de medicină preventivă și socială a Universităţii Otago din Dunedin, Noua Zeelandă. „Cred că 5,8% dintre pacienţii decedaţi la nivel mondial care au avut afecţiuni oncologice au ajuns acolo tocmai din cauza consumului de alcool”, spune expertul.

La prima vedere, luând în considerare cel puţin aceste două studii recente, s-ar putea concluziona relativ ușor pe marginea nocivităţii alcoolului. Însă studii mai vechi au sugerat că alcoolul ar fi chiar recomandat în prevenirea atacului de cord și a altor probleme ale inimii.

Mai mult, un studiu american din 2015 sugerează faptul că persoanele care nu consumă deloc alcool prezintă un risc mai mare de a muri prematur. O explicaţie posibilă ar consta în faptul că alcoolul poate fi un excelent „lubrifiant social”, iar comportamentele sociabile sunt considerate esenţiale pentru menţinerea sănătăţii fizice şi mintale. De asemenea, persoanele care nu beau alcool prezintă semne mai pronunţate de depresie decât consumatorii de alcool.

În aceeași direcţie, alţi cercetători americani au efectuat un studiu pe aproape 15.000 de persoane şi au descoperit că un consum de până la şapte pahare cu alcool pe săptămână este asociat cu scăderea cu 20% a riscului de maladii cardiace la bărbaţi, în comparaţie cu cei care nu beau deloc. Mai mult decât atât, voluntarii care obişnuiau să consume alcool, dar au renunţat prezentau cel mai mare risc de a suferi de insuficienţă cardiacă, comparativ cu persoanele abstinente. Cercetătorii au identificat un risc de deces cu 47% mai mare în cazul bărbaţilor şi cu 89% mai mare în cazul femeilor care consumau peste 21 de pahare cu alcool pe săptămână la începutul studiului. „Rezultatele studiului arată că un consum moderat de alcool nu contribuie la un risc crescut de insuficienţă cardiacă şi ar putea avea chiar un rol protector în acest sens.”

Poziţiile atât de contrastante ale cercetătorilor s-ar putea datora includerii în eșantion a persoanelor cu un stil de viaţă mai sănătos, este de părere Criqui. Prin contrast, studiul Universităţii din California a fost efectuat pe o largă varietate de oameni bolnavi. „Cele mai recente dovezi pun la îndoială întrebarea dacă există beneficii asupra inimii în urma consumului moderat de alcool”, precizează Criqui.

„Niciun studiu clinic aleatoriu nu a fost efectuat, iar din punct de vedere tehnic ar fi dificil de realizat în privinţa problemei ridicate”, a adăugat Criqui. Există totuși studii care indică „beneficiul renunţării la alcool, iar cu cât mai repede, cu atât mai bine, înainte ca daunele să fie ireversibile”.

Până la urmă, contradicţiile nu ar trebui să surprindă. Alcoolul, ca multe alte elemente prezente excesiv în viaţa omului, va continua să rămână în zona controversei, dar și a deciziei umane. Studii cu acest specific nu fac decât să confirme sau să infirme convingerile unora, existând puţin probabilitatea că vor conduce la modificări de comportament faţă de ceea ce ar putea fi pentru organism un element nociv.