Scoţia a devenit prima ţară din lume care să implementeze un preţ minim pentru băuturile alcoolice, într-un efort de combatere a contrabandei și a consumului excesiv de alcool.

Guvernul scoţian a introdus în vigoare legislaţia care stabilește un prag minim pentru preţul la vânzare al băuturilor alcoolice, în funcţie de unităţile de alcool conţinut. Legea fusese validată încă din anul 2012, însă sindicatul naţional al producătorilor de scotch din Scoţia, Scotch Whisky Association, a contestat decizia în instanţă, ceea ce a dus la ani de bătălii legale, al căror capăt a fost atins săptămâna trecută.

Scoţia a stabilit un minimum de 0,70 de lire pe unitatea de alcool[1]. Astfel, o sticlă de whisky de 0,75 litri nu va putea fi cumpărată cu mai puţin de 14 lire (15,60 de euro), iar o sticlă de vin de 0,75 de litri cu mai puţin de 4,69 de lire (5,2 euro).

Măsura luată de autorităţi vine în contextul în care consecinţele culturii alcoolismului în Scoţia dau deja semne de agravare. Potrivit unor estimări ale Ministerului Sănătăţii din Scoţia, în fiecare săptămână, aproximativ 22 de persoane mor din cauza unor complicaţii de sănătate apărute pe fondul consumului de alcool. Săptămânal, nu mai puţin de 697 de persoane sunt internate din cauza băuturii. În plus, se pare că 80% dintre persoanele care ajung la Urgenţă ca victime ale unor atacuri se află sub influenţa alcoolului.

Noua lege va constitui un pas important în eforturile Scoţiei de a înceta relaţia tulbure a scoţienilor cu alcoolul. Potrivit planurilor guvernului, stabilirea preţului minim la alcool va salva în primul an de implementare aproximativ 58 de vieţi și va reduce numărul internărilor cu 1.300. „Cred că ţările din Europa și din alte părţi vor caută să reproducă ceea ce a fost făcut aici, în Scoţia“, a declarat premierul Nicola Sturgeon, menţionând că Irlanda și Ţara Galilor au dorit să lanseze proiecte similare.

Europa, românii și alcoolul

La nivel global, consumul de alcool este cel de-al treilea factor de risc major pentru sănătate. Potrivit unor estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), într-un an, nu mai puţin de 2,5 milioane de oameni își pierd viaţa din cauza consumului de alcool. În funcţie de numărul de grame de alcool consumat pe zi, riscul bolilor potenţial fatale crește exponenţial. Cancerul cavităţii bucale, AVC hemoragic, hipertensiune, pancreatită, cancer la sân. Acestea sunt doar câteva dintre bolile la care consumatorii de alcool sunt mult mai expuși decât restul populaţiei, potrivit Institute of Alcohol Studies.

Alături de tutun, alcoolul se numără printre primii factori de deces şi dezabilitate, constituind principala cauză pentru dezvoltarea a nu mai puţin de 60 de tipuri de boli diferite, susţin specialiștii OMS.

Românii se numără printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa. E concluzia la care ajungem dacă ţinem cont de faptul că nivelul mediu al consumului înregistrat de alcool pe cap de locuitor în Europa este de aproximativ 9,51 litri, în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 15 ani, iar în România acest nivel este de 11,3 litri. Însă, pe lângă această statistică, se estimează și că, în România, consumul neînregistrat de alcool pur pe cap de locuitor este de 4 litri, ceea ce face ca suma totală să ajungă la 15,3 litri. Doar 7 alte ţări europene – Rusia, Ucraina, Andora, Republica Cehă, Moldova, Estonia şi Ungaria – înregistrează un nivel mediu al consumului de alcool mai ridicat decât în România.

Potrivit unui Eurobarometru realizat în anul 2010, nu mai puţin de 7 din 10 români au menţionat că au consumat alcool în ultimul an, iar 87% dintre aceștia au consumat alcool în ultima lună.

Cei mai mulţi români realizează totuși riscurile majore la care se expun atunci când consumă alcool. Cel puţin prin comparaţie cu Europa. Astfel, 68% dintre români sunt conștienţi de faptul că băutura le poate crește riscul de boli de inimă, în timp ce media europeană la acest punct este de 53%. De asemenea, 62% dintre romani știu că există o legătură între consumul de alcool şi depresie, în timp ce, la nivel european, doar 48% dintre respondenţi par să știe acest lucru. În comparaţie cu cele 37 de procente dintre europeni care sunt conștienţi că există o legătură între apariţia cancerului și consumul de alcool, nu mai puţin de 57% dintre români realizează acest lucru.

Culmea, nu educaţia este soluţia

Politicile precum cea implementată de guvernul scoţian dau roade. Potrivit studiilor efectuate în domeniul politicilor publice privind prevenirea consumului excesiv de alcool, elementele-cheie ale unei politici eficiente, fie că e vorba de o politică locală sau regională, fie că e vorba de politicile naţionale, sunt cele legate de aspectul coercitiv. Creșterea accizelor și impunerea unui preţ minim ridicat, restricţionarea legală a vârstei de acces la servirea băuturilor alcoolice și impunerea de pedepse pentru nerespectarea acestei restricţii, limitarea numărului de licenţe pentru comercializarea alcoolului, aplicarea de pedepse pentru persoanele aflate în stare de ebrietate în locuri publice, aplicarea legilor privind consumul de alcool la volan sunt doar câteva dintre măsurile care și-au dovedit eficacitatea în ţările care le-au aplicat.

În mod contraintuitiv, experţii sunt de părere că o abordare publică bazată pe educaţia tinerilor în spiritul prevenţiei nu este eficientă. În cartea sa, intitulată inspirat Ușa de la beci, Haske Van Der Vorst subliniază rolul părinţilor în prevenirea consumului de alcool în adolescenţă și a dependenţei care poate decurge de aici. Vad Der Vorst spune că, fiindcă se află încă într-un stagiu al dezvoltării în care creierul lor nu este complet format și prin urmare este inapt de decizii perfect raţionale, adolescenţii sunt predispuși riscului de a se lăsa influenţaţi mai degrabă de emoţii precum presiunea grupului sau sentimentul că a consuma alcool este o marcă a trecerii lor în rândul adulţilor. De aceea, autorul recomandă ca măsură principală limitarea expunerii adolescenţilor la alcool și construirea pentru aceștia a unui mediu fără alcool.

Răspunsul ascuns la vedere

Sigur că un astfel de obiectiv presupune iniţiative care îi vizează primordial pe adulţi. Iar specialiștii care s-au ocupat de studierea opţiunilor publice pentru gestionarea acestei probleme au identificat deja strategii eficiente pentru conștientizarea adulţilor și cooptarea lor în misiunea de a construi un mediu fără alcool. De fapt, acestea ţin predominant de o verificare mult mai severă a aplicării legislaţiei aflate în vigoare, așa cum a ilustrat studiul de bună practică întreprins în regiunea olandeză Eindhoven.

În anul 2006, 21 de orașe din această regiune au fost implicate într-un proiect regional de prevenire a consumului de alcool. Principalul obiectiv al acestui proiect a fost de a amâna vârsta medie la care indivizii încep să consume băuturi alcoolice, iar intervenţiile din cadrul lui au fost orientate pe mediul în care trăiesc tinerii (cu accent pe părinţi, școli și baruri). Autorităţile au aplicat legea, luând măsuri împotriva persoanelor aflate în stare de ebrietate în public precum și împotriva vânzării de băuturi alcoolice tinerilor sub 18 ani și persoanelor în stare de ebrietate. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate mult timp. În doar trei ani de la demararea proiectului, vârsta medie la care indivizii începeau să consume băuturi alcoolice a crescut de la 12,2 ani (în 2006) la 14,1 ani (în 2009).

Toţi pentru câţiva, câţiva împotriva a toţi

Prevenirea nu ar trebui să se adreseze exclusiv indivizilor, ci să vizeze întreaga comunitate, spun specialiștii din cadrul DRAIN, un ONG axat pe prevenirea și combaterea consumului excesiv de alcool. O politică eficientă de prevenire a consumului de alcool ar trebui să fie elaborată în strânsă legătură cu societatea, luând în calcul trei aspecte societale esenţiale pentru politicile publice: susţinerea publică, reglementările și aplicarea legilor și a reglementărilor.

Simplitatea acestor măsuri contrastează însă puternic cu dificultatea de a le aplica. De ce? Pentru că băuturile alcoolice nu sunt un produs oarecare. Toxicitatea fizică a alcoolului, efectele stării de ebrietate și ale dependenţei sunt principalele motive pentru care alcoolul se dovedește a fi o plagă a zilelor noastre. În jurul alcoolului funcţionează o industrie atât de complexă și potentă financiar, încât reușește de multe ori să contrabalanseze sau chiar să deturneze eforturile autorităţilor de a combate consumul excesiv de alcool. Alcoolul este o sursă de venituri fiscale pentru guvern, dar și o pâine de mâncat pentru cei care lucrează în baruri, restaurante și chiar pentru cei din sectorul agricol, care furnizează ingredientele produselor alcoolice. Chiar și când nu consumăm alcool, cu toţii avem de suportat costul beneficiilor de care au parte categoriile sociale care nu au decât de câștigat din proliferarea băuturilor alcoolice.

Footnotes
[1]„«În Marea Britanie și România, băutura se masoară în „unităţi”. O unitate este egală cu 10 ml de alcool pur, echivalentă cu aproximativ un pahar de dimensiuni standard de bere, băuturi spirtoase sau vin. Conţinutul de alcool depinde de volumul băuturii servite, pahar și concentraţia de alcool dintr-un anumit tip de vin sau bere.» – castlecraig.ro”.

„«În Marea Britanie și România, băutura se masoară în „unităţi”. O unitate este egală cu 10 ml de alcool pur, echivalentă cu aproximativ un pahar de dimensiuni standard de bere, băuturi spirtoase sau vin. Conţinutul de alcool depinde de volumul băuturii servite, pahar și concentraţia de alcool dintr-un anumit tip de vin sau bere.» – castlecraig.ro”.