În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al celor mai notabile realizări medicale care au avut loc în anul 2018.

Printre veștile bune care merită să ne lumineze sfârșitul de an se numără descoperirea cercetătorilor de la Cincinnati Children’s Hospital Medical Center, potrivit căreia virusul Epstein-Barr ar putea fi implicat în apariţia a șapte boli foarte grave. Acesta ar putea juca un rol în apariţia lupusului eritematos sistemic, a sclerozei multiple, a artritei reumatoide, a artritei idiopatice infantile, a bolii inflamatorii intestinale, a bolii celiace și a diabetului de tip I.

Progrese semnificative în vindecarea cancerelor

Cancerul a fost unul dintre subiectele care au suscitat cel mai intens interes de informare medicală, iar lucrul acesta s-a reflectat din plin în popularitatea pe care au avut-o articolele pe această temă. Chiar dacă lumea medicală nu a putut veni cu vestea că boala a fost, în sfârșit, învinsă în sutele ei de manifestări, totuși câteva evenimente au marcat un progres semnificativ spre această ţintă.

Anul acesta, pentru prima dată în istorie, un pacient cu cancer în stadiu avansat, metastazic, a fost tratat cu succes printr-o formă de imunoterapie care utilizează celulele imunitare ale pacientului pentru a găsi şi a distruge celulele canceroase care s-au format în organism. Judy Perkins, ingineră din Florida, avea 49 de ani când a fost selecţionată pentru testarea unei terapii noi și radicale. Femeia parcursese mai multe runde de chimioterapie, care nu au stopat creșterea tumorii canceroase care se dezvolta în sânul ei drept și care se răspândea spre ficat și alte organe. Medicii care au tratat-o la Institutul Naţional privind Cancerul, din Maryland, SUA, susţin că răspunsul pacientei la tratament a fost „remarcabil”: terapia a distrus celulele canceroase, prin urmare femeia este sănătoasă de doi ani.

Tot anul acesta, oamenii de știinţă au descoperit cum pot să „recruteze” și să reprogrameze celule de ţesut cutanat uman pentru a lupta împotriva cancerului. Despre acest proces, care nu este numai eficient, ci și foarte rapid, numit „reprogramare directă”, cercetătorii de la Universitatea din Lund, Suedia, spun că ar putea contribui la apariţia de opţiuni de tratament pentru imunoterapie mult mai sigure. Nu este o sarcină ușoară, fiindcă uneori cancerul poate determina celulele dendritice să se comporte în moduri neobișnuite și să nu funcţioneze corect. Există de asemenea riscul ca organismul să respingă tratamentul, deși, prin crearea celulelor imune din propriul organism, șansa de respingere este redusă drastic. Însă această nouă perspectivă de tratament prin modificarea răspunsului imun al pacientului este atât de revoluţionară încât doi dintre proponenţii ei, imunologii James Allison și Tasuku Honjo, au fost distinși anul acesta cu Premiul Nobel pentru Medicină, ca o recunoaștere a eficienţei terapiilor propuse de ei.

Nu doar în privinţa tratării, ci și a posibilelor cauze ale bolii canceroase, cercetătorii în știinţe medicale au făcut progrese semnificative. În ultimul secol, cel mai frecvent cancer la copii, leucemia, a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale comunităţii medicale. Anul acesta însă, oamenii de știinţă au făcut lumină asupra cauzelor leucemiei limfoblastice, sugerând chiar că aceasta ar putea fi prevenită în totalitate, așa cum a consemnat revista Nature Reviews Cancer, dacă părinţii ar renunţa să mai fie „obsedaţi de curăţenie”. „Studiul sugerează că leucemia limfoblastică acută are o cauză biologică clară și este activată de o varietate de infecţii la copiii al căror sistem imunitar nu a fost corect amorsat”, a declarat coordonatorul cercetării. Pentru prevenirea bolii, atunci când cauza acesteia nu este genetică, ar fi suficient ca cel mic să fie expus natural la bacterii sau la virusuri, să fie încurajat să se joace cu alţii copii, mai ales mai mari, și să fie hrănit la sân timp de 3-6 luni.

Un „vaccin” împotriva cancerului, conceput de cercetători de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Stanford, a eliminat mai multe tumori cu metastaze, pe care le dezvoltaseră cobaii folosiţi în teste.

Cele mai noi descoperiri știinţifice privind stilul de viaţă

Anul 2018 nu a venit doar cu noutăţi știinţifice, ci și cu reiterări puternice ale unor principii de stil de viaţă sănătos pe care le cunoșteam deja. Cum ar fi principiul temperanţei, cel al somnului îndestulător și cel al activităţii fizice adecvate.

Alcoolul. Oamenii de știinţă au fixat, pentru prima dată în istorie, o limită de siguranţă, documentată, a consumului de alcool. O metaanaliză uriașă, care a analizat nu mai puţin de 592 de studii, cumulând 28 de milioane de subiecţi, a scos la iveală cele mai nebănuite concluzii legate de consumul de alcool. Orice beneficiu al consumului de alcool este depășit de efectele sale nocive, spun autorii acestui studiu, efectuat de Institutul pentru Metrica și Evaluarea Sănătăţii, din cadrul Universităţii Washington. „Studii anterioare au identificat un efect protector al alcoolului în faţa unor afecţiuni, însă noi am descoperit că riscurile combinate asociate consumului de alcool cresc odată cu orice cantitate de alcool”, a declarat dr. Max Griswold, coordonatorul studiului. Alcoolul, arată acest studiu publicat în jurnalul știinţific The Lancet, a provocat moartea a 2,8 milioane de oameni în 2016.

E-ţigările. Două cercetări foarte relevante în contextul popularizării ţigărilor electronice ca presupusă variantă mai sănătoasă la consumul de tutun au arătat că vaporii din ţigările electronice reduc activitatea celulelor imunitare din plămâni și cresc inflamaţia, ducând, în timp, la deteriorarea ADN-ului consumatorului de astfel de produse.

Jocurile video. În 2018, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus dependenţa de jocurile video în cea mai recentă ediţie a Clasificării internaţionale a maladiilor (CIM), un sistem global de clasificare a diagnosticelor din medicină, care atribuie coduri bolilor și unei mari varietăţi de semne și simptome. CIM 11, publicat în luna iunie, integrează dependenţa de jocuri video în tulburările de comportament adictiv. Clasificarea include și jocurile online, și pe cele offline și explică foarte clar ce condiţii trebuie îndeplinite pentru un astfel de diagnostic. În primul rând, trebuie luate în calcul frecvenţa, intensitatea și durata episoadelor de gaming. Tiparul nu trebuie să fie liniar, poate fi și episodic, dar trebuie să fie recurent pe o perioadă de cel puţin 12 luni, atenţionează CIM. În al doilea rând, acest comportament trebuie să fie destul de grav încât să interfereze cu interesele și activităţile de zi cu zi, cu efecte negative clare pe plan social și ocupaţional. În al treilea rând, tiparul trebuie să continue sau chiar să se agraveze în ciuda consecinţelor negative de la punctul 2.

Somnul. Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea din California, campusul Berkeley, este primul care a demonstrat existenţa unei relaţii reciproce între privarea de somn și izolarea socială. Persoanele care nu dorm suficient resimt mai acut însingurarea și manifestă o tendinţă diminuată de interacţiune socială, similară celei a indivizilor cu anxietate socială. „Cu cât dormi mai puţin, cu atât vrei să interacţionezi social mai puţin. La rândul tău, alţii te percep ca fiind mai respingător din punct de vedere social, crescând în continuare impactul izolării sociale generate de lipsa de somn”, punctează autorul principal al studiului, Matthew Walker, profesor de psihologie și neurologie la Universitatea din California, Berkeley. Walker subliniază faptul că privarea de somn ar putea juca un rol cheie în criza de sănătate publică provocată de singurătate. E nevoie să așezăm somnul pe lista noastră de priorităţi, susţinea Walker într-o altă ocazie. „Odată ce știi că, după o singură noapte cu 4-5 ore de somn, celulele imunitare care atacă celulele canceroase formate zilnic în organism scad cu 70% sau că lipsa de somn este legată de cancerul intestinului, al prostatei și al sânului sau chiar că OMS a etichetat orice muncă în schimbul de noapte ca potenţial cancerigenă, cum ai putea face altfel?“ Știinţa a arătat că un somn scurt este un factor care poate indica sau chiar cauza mortalitatea prematură.

Activitatea fizică. Sportul inteligent ne menţine tineri. „Mergând doar 10 minute continuu într-un ritm rapid în fiecare zi, o persoană își poate reduce riscul de deces timpuriu cu 15%”, susţine profesorul Muir Gray, consilier la Public Heath England (PHE). În timp ce sedentarismul este un factor de risc major pentru o gamă largă de boli cronice, de la afecţiunile cardiovasculare până la diabet și osteoporoză, activitatea fizică regulată influenţează într-o foarte mare măsură longevitatea și, totodată, calitatea vieţii. Mișcarea aduce beneficii unice tuturor funcţiilor organismului, fiind o condiţie obligatorie pentru menţinerea sănătăţii pe termen lung. Cu toate acestea, un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publicat în revista Lancet Global Health, a arătat că, în anul 2016, 1,4 miliarde de persoane la nivel global au fost foarte puţin active, iar tendinţa de sedentarism este în creștere.

O echipă internaţională de la Universitatea din Milano și de la Universitatea din Pavia au descoperit că vorba „unde nu-i cap, vai de picioare” are și o reciprocă: exerciţiile fizice care antrenează picioarele sunt vitale pentru sănătatea cerebrală, în general, și a sistemului nervos, în mod special.

Hrana. Unele dintre noutăţile medicale de anul acesta au devenit chiar virale. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu clipul în care epidemiologul Karin Michels, profesor la Facultatea „T. H. Chan” de Sănătate Publică, din cadrul Universităţii Harvard, a declarat că uleiul de cocos ar fi „o otravă curată”. Epidemiologul a criticat publicitatea înșelătoare făcută de militanţii mișcării superfood și a catalogat acest ulei drept „unul dintre cele mai rele lucruri pe care le poţi mânca”, apreciind totodată că efectul lui asupra sănătăţii este la fel de bun precum cel al „otrăvii pure”. Michels și-a argumentat poziţia atrăgând atenţia asupra faptului că uleiul de cocos are un conţinut foarte ridicat de grăsimi saturate, cele despre care se știe că ridică nivelul colesterolului LDL și crește riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

O cercetare care ar putea scuti o mulţime de oameni de o mulţime de cheltuieli inutile a demonstrat că cele mai populare suplimente, cele cu vitamine și minerale, nu aduc niciun beneficiu real sănătăţii. Cercetătorii provenind de la St. Michael Hospital și de la Universitatea din Toronto au dovedit printr-o analiză care s-a întins pe o perioadă de 5 ani că majoritatea vitaminelor și suplimentelor minerale de pe piaţă nu au niciun efect pozitiv asupra sănătăţii. Ba chiar, a completat informaţia alt studiu, administrarea de suplimente probiotice poate provoca încetinirea capacităţii cognitive și balonare severă. În schimb, probioticele provenite din consumul de iaurt ameliorează afecţiunile inflamatorii cronice ale intestinului, a arătat o altă cercetare.

Stresul.  Un amplu studiu suedez publicat în JAMA (Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane) a documentat existenţa unei asocieri a bolilor psihiatrice generate de stres cu bolile autoimune. Afecţiunile autoimune au la bază un dezechilibru în care sistemul imunitar al organismului atacă celulele sănătoase. Frecvente printre bolile autoimune sunt artrita reumatoidă, lupusul, colita ulcerativă și boala Crohn, boala celiacă, scleroza multiplă și diabetul de tip 1. „Stresul emoţional sever sau prelungit determină modificări ale funcţiilor corporale multiple prin dereglări în eliberarea hormonilor de stres”, a explicat coordonatorul studiului, dr. Huan Song, de la Universitatea din Islanda, din Reykjavík, și Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia.

Cum sună viitorul?

Viitorul în care ne pregătim să pășim nu are deocamdată trasată o hartă. Însă putem deja intui că domeniul geneticii ne va rezerva surprize mari în perioada următoare. În Japonia, de pildă, oamenii de știinţă vor putea realiza modificări în ADN-ul embrionilor cu scopul studierii rolului diferitelor gene în etape timpurii de dezvoltare, dar și pentru a elabora noi metode de tratare a bolilor genetice. Cercetătorii speră ca pe termen lung editarea genetică să poată fi utilizată pentru repararea mutaţiilor genetice care provoacă diverse boli, înainte ca acestea să fie transmise. Cercetători din întreaga lume au publicat cel puţin opt studii privind editarea genetică a embrionilor umani. Unele dintre lucrări au fost făcute în China și în Statele Unite, unde utilizarea tehnicii este permisă dacă se face cu finanţare privată; unele au fost efectuate în Marea Britanie, unde permisiunea trebuie acordată de un organism naţional de reglementare.

Este timpuriu să spunem dacă aceasta va fi sau nu următoarea revoluţie în medicină. Și poate că entuziasmul cu privire la oportunităţile pe care le deschide acest domeniu ar trebui totuși dublat de efortul disciplinar de a aplica deja ceea ce cunoaștem în domeniul sănătăţii, cum ar fi nenumăratele cunoștinţe pe care le avem chiar și în acest moment despre impactul curativ al modificărilor aplicate stilului de viaţă. Chiar dacă editarea genetică produce fiorul acela al pășirii pe zăpada neatinsă, cultivarea unui stil de viaţă sănătos, la care suntem încă deficitari, rămâne o revoluţie necesară și la îndemâna tuturor.