De ce fumează românii?

486

Noi și noi statistici se adaugă periodic informaţiilor pe care le avem cu privire la prevalenţa fumatului în lume și la noi în ţară. Primim constant informaţii cu privire la incidenţa bolilor sau a deceselor provocate de acest viciu. Ministerul Sănătăţii a lansat luni raportul Global Adult Tabacco Survey (GATS), informează EurActiv. Ce noutăţi aduce și ce impact poate avea acest raport?

96,3% dintre români sunt conştienţi de faptul că fumatul duce la apariţia bolilor grave, printre care cancerul pulmonar, accidente vasculare cerebrale şi atacuri de cord. Chiar și așa, unul din patru conaţionali este dependent de tutun. Cifrele GATS sunt clare: în 2011, peste un sfert dintre români (26,7%), mai exact 4,85 milioane de oameni au fumat cu regularitate.

Datele GATS arată că, în România, 24,3 la sută dintre adulţii de 15 ani şi peste această vârstă fumează zilnic (34,9 la sută dintre bărbaţi şi 14,5 la sută dintre femei) şi 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbaţi şi 2,2 la sută femei).

Uitându-ne la aceste statistici am putea concluziona că românii sunt un popor bogat, fiindcă un fumător obișnuit își permite să cheltuiască lunar nu mai puţin de 273 lei, pe ţigări, arată studiul GATS.

La fel, am putea crede că românii sunt sănătoși-tun și își permit câte o escapadă fumigenă. Asta dacă Organizaţia mondială a Sănătăţii nu ar fi estimat că circa 90 de români mor zilnic din cauza fumatului.

Există însă și o veste bună. Faţă de anul 2003, sunt mai puţini români care fumează (27,5% faţă de 35,3%). Însă chiar calculând un ritm constant al scăderii numărului de fumători, OMS avertizează că, în acest secol, consumul de tutun ar putea ucide un miliard de oameni din toată lumea.

Ce e interesant la acest studiu?

Raportul GATS prezintă mai multe direcţii demne de explorat.

Potrivit datelor statistice, comportamentul fumătorilor bărbaţi diferă semnificativ de cel al femeilor. Astfel, cea mai scazută prevalenţă a fost notată în rândul celor cu educaţie superioară (36,4%), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenţei au fost mai ridicate în rândul celor cu educaţie medie și superioară (19,6%, respectiv 20,0%) și cea mai scazută în rândul celor cu educaţie primară (14,7%).

Altfel spus, bărbaţii români încă fumează mai mult decât femeile, însă că femeile educate fumează într-o proporţie mai mare decât bărbaţii educaţi.

O posibilă explicaţie pentru această diferenţă ar putea-o constitui mentalitatea din spatele gestului. Femeile educate, cu o preocupare sporită pentru emancipare, încă mai văd în fumat un gest de cochetărie, de independenţă feminină – o gândire de care și femeile occidentale trebuie să se debaraseze. Femeile cu educaţie inferioară, preocupate mai mult de obţinerea de venituri pentru supravieţuire fumează însă mai puţin. Specialiștii de marketing sunt conștienţi de evoluţia mentalităţii și mizează pe ea în producţia de reclame, care targetează adesea publicul feminin. Prin urmare numărul femeilor fumătoare, mai ales a celor din ţările aflate în curs de dezvoltare, este în creștere.

Studiul GATS mai arată că românii fumează aproape ritualic. Circa 69,5% dintre fumătorii zilnici își aprind prima ţigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire. Dintre aceștia 26,2% fumează deja în primele 5 minute după ce s-au trezit. Aceste date indică atât o dependenţă de ordin fizic, dar și una de ordin psihic.

Fumătorii obișnuiţi au nevoie de ţigară pentru a începe ziua bine. Acest ritual însă îl aruncă pe fumător într-un cerc vicios: fumează pentru a se simţi bine, însă fumatul în sine îi face rău psihic. Dependenţii de nicotină sunt expuşi unui risc dublu de a dezvolta stări depresive sau anxietate, iar fumatul pasiv predispune la apariţia bolilor mentale. La această concluzie au ajuns oamenii de ştiinţă de la Universitatea Otago, Dunedin, din Noua Zeelandă, citaţi de Gândul.

Aceluiași pericol sunt expuși și fumătorii pasivi. „Studii recente arată că şi cei care sunt expuşi la fumul de ţigară prezintă un risc crescut de depresie şi anxietate. Este esenţial să încurajăm oamenii să renunţe la fumat, pentru că, pe zi ce trece, sunt identificate tot mai multe pericole la care fumătorii activi şi pasivi se expun şi care au efecte negative importante asupra sănătăţii fizice si mentale”, spune Bogdana Bursuc, psiholog coordonator în Programul Naţional de Renunţare la Fumat.