Liceenii români, prinși în plasa drogurilor

480

Aproximativ 10.000 de tineri români au consumat substanţe stupefiante, potrivit statisticilor de anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 50% faţă de acum 6 ani, notează Digi24.

Deși, pe de-o parte, este de înţeles această situaţie, deoarece adolescenţa este probabil cea mai vulnerabilă și periculoasă etapă a vieţii, pe de altă parte este din ce în ce mai îngrijorătoare. Dacă 10% din consumatorii actuali ajung dependenţi nu se știe în ce măsură se va putea face faţă acestei situaţii din punct de vedere logistic și financiar, după cum sublinia Gigel Lazăr, președinte executiv CIADO.

Un exemplu care reflectă cel mai bine această situaţie îl constituie liceele capitalei. Deși în majoritatea centrelor de învăţământ elevii sunt monitorizaţi în mod riguros, totuși adolescenţii se droghează. Cel mult 10 din cele 105 licee ale Bucureștiului sunt scutite de această problemă. Curiozitatea, teribilismul, teama de a nu face notă discordantă și, prin urmare, de a nu fi marginalizat, anturajul fac din droguri o opţiune tentantă. Bineînţeles, consumul de droguri în liceele din București nu este un caz izolat, același lucru întâmplându-se și în licee din ţară. Cifrele alarmante ale capitalei în mod sigur sunt consecinţa faptului că în București există o piaţă de desfacere extinsă.

La începutul anului 1999, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, în București existau aproximativ 200 de consumatori de droguri cu vârste între 25 și 30 de ani. Dacă, până nu demult, drogurile se vindeau în baruri, discoteci, localuri de noapte, acum se comercializează în universităţi, licee și chiar școli generale, potrivit Curierul Naţional. Ceea ce este poate și mai îngrijorător este faptul că adolescenţii și ţinerii trec foarte repede de la consumul de droguri ușoare (marijuana) la cel de droguri tari (heroină și drogurile de sinteză). Totuși un raport realizat de Agenţia Naţională Antidrog și publicat la sfârșitul anului 2015 arată că România se află printre ţările cu cel mai scăzut consum de droguri, notează Gândul.

Cu toate că traficul de stupefiante este interzis și pedepsit prin lege, acesta aduce profit de milioane de euro celor care acţionează în acest domeniu, sume semnificative atât la nivel naţional, cât și european. Ceea ce prea puţini iau în calcul este preţul pe care îl plătesc consumatorii. La nivel naţional, în România au fost înregistrate 33 de decese provocate în mod direct de consumul de droguri și 23 de decese provocate în mod indirect. Diferite studii au demonstrat că până și consumul ocazional de droguri produce modificări în structura creierului, notează Descopera.ro. Printre efectele acestora se numără și tulburările respiratorii, scăderea în greutate, oboseală extremă, schimbări ale stării de spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate, paranoia și altele.

Dacă privim situaţia din punct de vedere social, efectele drogurilor se observă și în procesul de învăţare, în cazul elevilor, și la locul de muncă, în cazul „adulţilor, unde randamentul scade în mod vizibil. De obicei, consumatorii de droguri ascund acest lucru faţă de familie și rude și astfel se văd nevoiţi să deturneze anumite sume de bani din bugetul familiei pentru a face faţă acestei noi „necesităţi”. Apoi, costurile tratamentelor medicale de dezintoxicare sunt din ce în ce mai mari.

În cazul adolescenţilor, intervenţia părinţilor și a cadrelor didactice este esenţială pentru a preveni și a lupta împotriva consumului de droguri. Gigel Lazăr preciza faptul că trebuie dezvoltate programe alternative, activităţi sportive sau culturale care să îi implice pe tineri, pentru a putea evita tentaţia stupefiantelor. Medicul Daniel Popescu, directorul Policlinicii „Șerban Vodă” spunea: „Drogurile reprezintă o ameninţare mai ales pentru adolescenţi, fiindcă aceștia nu și-au consolidat încă personalitatea pentru a face faţă tentaţiei. Ei devin consumatori de droguri pentru a nu fi marginalizaţi de grupul de «prieteni», din cauza presiunii exercitate de grup. Mulţi cred că, dacă «prizează» puţin, nu li se va întâmpla nimic, dar se înșală amarnic, pentru că în timp drogul pune stăpânire pe ei și nu mai pot da înapoi”, scrie Jurnalul.ro.

Dr. Corina Ciobanu, medic neuropsihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, susţine că părinţii trebuie să fie atenţi la orice modificare de comportament a adolescenţilor, să nu le ignore și nici să devină agresivi din punct de vedere fizic sau verbal cu tinerii consumatori. Primul pas spre vindecare este conștientizarea problemei și comunicarea. Apoi, după caz, analizarea problemei de fond, de ce s-a ajuns în acea situaţie și cererea ajutorului unui specialist.