La 31 martie s-au împlinit 3 luni de când Organizaţia Mondială a Sănătăţii, filiala din China, a fost înștiinţată despre o pneumonie cu o cauză necunoscută. Conform specialiștilor de la Institutul „Robert Koch”, din Germania, nu am atins vârful pandemiei în Europa. Auzim despre cazuri ușoare, asimptomatice, dar și despre multe decese, la nivel global.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.

Cu toţii ne întrebăm care este riscul de a ne infecta cu noul coronavirus, dar mai ales care este riscul de a muri de pe urma acestei infecţii. Se vorbește și se scrie mult în media despre mortalitate, cu referire la un marker denumit „rata fatalităţii cazurilor”, care reprezintă raportul dintre numărul de morţi și numărul total de diagnosticaţi.

Ce spune statistica?

În momentul redactării acestui material, la nivel mondial, rata fatalităţii cazurilor este de 5,04%, conform statisticilor centralizate de Universitatea John Hopkins, cu mari diferenţe între state. Dar acest marker are foarte multe neajunsuri.

În primul rând, nu este o constantă biologică specifică a virusului, reflectând mai degrabă severitatea unei boli într-un anumit context, într-o anumită zonă, la un anumit moment și la o anumită populaţie. Între primele simptome ale unui pacient și deces pot trece săptămâni, astfel că, din punct de vedere statistic, se poate ajunge la o rată a fatalităţii subestimată.

În al doilea rând, markerul este foarte probabil supraestimat. Explicaţia principală stă în faptul că foarte multe state nu testează pacienţii pentru depistarea COVID-19 decât în anumite condiţii stricte și oricum testarea este diferită de la o ţară la alta. De aceea foarte multe cazuri asimptomatice sau cu forme ușoare de boală nu apar deci în statisticile cu privire la cazuri, ceea ce duce la o rată supraestimată a fatalităţii.

În al treilea rând, probabilitatea ca un pacient infectat cu COVID-19 să moară depinde și de serviciile medicale de care poate beneficia și de capacitatea individuală de a trece prin boală

Așadar, în acest moment nu trebuie să ne bazăm pe rata fatalităţii cazurilor, decât pentru comparaţii între ţări, acest marker fiind mai degrabă relevant la finalul pandemiei și acolo unde testarea a fost disponibilă la scară largă. Orice comparaţie statistică la acest moment cu alte pandemii sau epidemii este prematură și duce la concluzii greșite.

Cine este mai predispus?

Datele pe care le avem din China și apoi din Europa sugerează că populaţia în vârstă – de peste 65 de ani și mai ales de peste 80 de ani, îndeosebi cu comorbidităţi prezente – nu are un risc mai mare de infectare decât restul populaţiei, dar are un risc mai mare de a dezvolta o formă severă de boală, odată ce a fost infectată.

Studiile epidemiologice făcute în Italia după primele aproximativ 6.800 de decese, din cele peste 13.000 la momentul redactării materialului, arată că media de vârstă a persoanelor decedate este de 78 de ani, cu o diferenţiere netă bărbaţi-femei de 70% la 30%.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează o avertizare prin vocea directorului general Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Am un mesaj pentru tineri: Nu sunteţi invincibili! Virusul vă poate spitaliza pentru săptămâni sau chiar omorî.”

Patologiile asociate (comorbidităţile) prezente la cei decedaţi, în ordinea frecvenţei, au fost: hipertensiunea arterială (73%), diabetul zaharat, boala cardiacă ischemică, fibrilaţia atrială, insuficienţa renală cronică, cancerul activ în ultimii 5 ani, boala pulmonară cronică obstructivă, demenţa, istoricul de accident vascular cerebral.

Un alt lucru extrem de important este faptul că 50,7% din cei decedaţi aveau 3 sau mai multe patologii preexistente, 25,9% aveau 2 patologii, 21,3% – o singură patologie.

O statistică în care se ţine cont de vârsta celor decedaţi arată că până la vârsta de 60 de ani rata fatalităţii este de maximum 1,3%, neînregistrându-se decese sub vârsta de 10 ani.

Citește și

COVID-19 la tineri

Chiar dacă în general decesele în rândul tinerilor sau adulţilor sunt mult mai puţine, Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează o avertizare prin vocea directorului general Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Am un mesaj pentru tineri: Nu sunteţi invincibili! Virusul vă poate spitaliza pentru săptămâni sau chiar omorî.”

Acest lucru este cauzat de faptul că patologia caracteristică vârstnicilor tinde să fie din ce în ce mai răspândită în rândul tinerilor din cauza factorilor de risc precum fumatul.[1] În România, până în acest moment, cel mai tânăr pacient decedat este o femeie în vârstă de 27 de ani, având diabet zaharat tip I decompensat.

Alţi factori de risc posibili

În ultimele săptămâni s-au vehiculat diferite ipoteze cu privire la medicamente care ar putea să crească riscul de agravare a infecţiei cu COVID-19, cum ar fi antiiflamatoarele nesteroidiene și medicamentele antihipertensive din clasa inhibitorilor de enzimă de conversie și a sartanilor. Deși au fost infirmate din lipsă de date suficiente, e bine de știut că nu este recomandat consumul de antiinflamatoare nesteroidiene fără avizul unui medic nici pentru simptome de răceală sau gripă. Pentru simptome de gripă sau răceală putem apela per primam la paracetamol.

Există studii care trag un semnal de alarmă cu privire la carenţa de vitamină D, statusul imun și severitatea manifestărilor respiratorii, în particular sindromul de detresă respiratorie acută. Suplimentarea cu vitamina D devine astfel necesară pentru persoanele cu carenţă dovedită, cu atât mai mult cu cât majoritatea persoanelor se află în carantină, cu expunere limitată la soare.

La final, este bine să ne reamintim că riscul de a ne îmbolnăvi de COVID-19 este cu atât mai mare cu cât ne expunem mai mult în această perioadă. Măsurile de igienă personală și de distanţare socială rămân esenţiale. Riscul de a dezvolta o formă severă se leagă foarte mult de factori de risc individuali (vârstă, sex, patologii asociate).

Citește și

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19. Actualizăm zilnic.

Bogdan Popa este medic specialist medicină internă și gastroenterologie.

Footnotes
[1]„Fumatul este principalul factor de risc pentru hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică, boli pulmonare, cancere. Și chiar în absenţa bolii manifeste, fumatul scade capacitatea pulmonară de respiraţie.”

„Fumatul este principalul factor de risc pentru hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică, boli pulmonare, cancere. Și chiar în absenţa bolii manifeste, fumatul scade capacitatea pulmonară de respiraţie.”