Gândacul-de-Colorado care a ameninţat recolta de cartofi a fostei RDG în 1950 ar fi fost un mijloc de sabotare a esticilor de către americani. La obârșia gripei spaniole ar fi stat mâna germanilor. SIDA a apărut ca o armă biologică dezvoltată de SUA și testată pe prizonieri și minorităţi. Fiecare criză și-a avut teoriile și conspiraţioniștii ei, de la indivizi până la guverne.

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

„E o făcătură. Dacă te uiţi pe Youtube, o să vezi discursul șefei FMI; ce a spus acum o lună jumate. Că o să se prăbușească fondul de pensii că sunt prea mulţi bătrâni pe planetă. Și pe primul loc, Italia”, le explică jurnaliștilor de la Recorder un bărbat sigur de ce spune. Și care se oprește după câţiva pași pentru a-i lămuri pe cei care îl intervievează ce reprezintă, de fapt, FMI.

Din păcate, teoriile potrivit cărora COVID-19 reprezintă o cacealma sau un instrument perfid de ucidere a categoriilor indezirabile nu sunt crezute și propagate doar de vârstnici. Dimpotrivă, le vedem răsfăţându-se inclusiv pe wall-ul celor tineri și la persoane care au mai mult decât o brumă de educaţie.

Avem propriile noastre prejudecăţi, căutăm „adevărul” în bula noastră, dând credit informaţiilor care se integrează armonios în perspectiva pe care deja o bănuiam/agream, iar telefoanele ne sunt invadate de știri care dezinformează și reinventează realitatea. În această degringoladă informaţională, fandacsia-i gata, vorba lui Caragiale, mai ales când vremurile de criză suflă puternic în pânzele teoriilor cu iz conspiraţionist.

În epoca digitală, pandemia de coronavirus a creat contextul perfect pentru rostogolirea unui bulgăre uriaș de dezinformări, povești neverificate și explicaţii conspiraţioniste, care nu ne împuternicesc să facem faţă crizei. Dimpotrivă.

Verificând credibilitatea surselor noastre de informaţie

Știrea potrivit căreia Christine Lagarde, șefa Fondului Monetar Internaţional, ar fi declarat că „bătrânii trăiesc prea mult” circulă de cel puţin 2 ani de zile pe reţelele de socializare, coagulând reacţii dintre cele mai indignate.

În realitate, cea mai recentă declaraţie pe tema îmbătrânirii demografice făcută de Lagarde datează din 2016 și se concentrează asupra consecinţelor economice și sociale antrenate de declinul populaţiei și de îmbătrânirea acesteia. Declaraţia este publicată pe site-ul FMI și nu are nimic din „agresivitatea și cruzimea” de care pomenește una dintre sursele acestei informaţii – un site care, potrivit PressOne, a strâns 23.000 de reacţii la acest articol și care nu este, nici pe departe, la prima știre neadevărată.

În România a apărut o întreagă industrie de fake-news și clic-bait, „finanţată de toate companiile care nu văd nicio problemă în a-și plasa reclamele lângă titluri mincinoase”.

Jurnaliștii de la PressOne scriu că au identificat în ultima lună „mai multe reţele de site-uri care imită ziare și au în comun două detalii: acţionează în grup și obţin bani din rulajul unui conţinut de tip clickbait”. Printre subiectele abordate de acestea se numără diete pentru slăbit, sfaturi de alimentaţie, dar și știri politice mult simplificate și chiar conţinut de propagandă pro-Rusia, preluate de la agenţia de știri Sputnik. Condimentată cu multe știri false, această salată de informaţii este preluată apoi de pagini de Facebook urmărite de mii de utilizatori.

Acest fenomen este menţionat și într-un studiu al Centrului pentru Media, Informaţii și Societate al Universităţii Central-Europene, care precizează că există un trend de creare a reţelelor de site-uri, studiul menţionat identificând 16 site-uri care fac parte din astfel de reţele, dintr-un total de 50 care au fost analizate minuţios de cercetători.

Presa din România traversează o perioadă tulbure, după ce regulile jurnalismului au început să fie escamotate, cea mai importantă regulă gravitând acum în jurul obţinerii unei audienţa cât mai mari, scriu jurnaliștii de la Recorder, avertizând că a apărut o întreagă industrie de fake-news și clic-bait, „finanţată de toate companiile care nu văd nicio problemă în a-și plasa reclamele lângă titluri mincinoase”.

Vorbim de un model de afaceri care nu are tangenţă cu informarea, ci doar cu profitul lunar, subliniază Dragoș Stanca, expert în digital media. Cei care își rotunjesc veniturile pe seama distribuirii știrilor false sau a materialelor de propagandă și conspiraţioniste nu au legătură cu jurnalismul, ba chiar „nu au niciun criteriu de etică”, explică Stanca, estimând că venitul adus pentru fiecare calup de 1.000 de afișări pe pagină este între 0,8 și 1 euro pentru fiecare site de acest gen.

Nu este de mirare că, în această luptă pentru click-uri, mai multe site-uri au anunţat primul caz de coronavirus din România înainte ca acesta să existe sau au diseminat știri false despre români care ar fi murit deja în Italia, infectaţi cu COVID-19. După cum nu mai șochează pe nimeni faptul că, pe diferite site-uri, laolaltă cu reţete miraculoase și aproape instantanee de vindecare a bolilor cronice, se iţesc periodic materiale care „dezvăluie” cititorilor „adevărul” despre pandemia de coronavirus.

Slalom printre explicaţiile conspiraţioniste privind COVID-19

Noul coronavirus nu e altceva decât o armă biologică inventată în laborator – aceasta este una dintre teoriile cu care este saturat auditoriul virtual și nu numai. Iniţial, informaţia a fost publicată de un site de extrema-dreaptă, Zero Hedge, care a publicat numele, fotografia și datele de contact ale unui cercetător chinez, într-un articol care se întreba, încă din titlu, dacă nu cumva acesta este omul din spatele pandemiei de coronavirus. Articolul era semnat cu pseudonimul Tyler Durden și îi invita pe cei care ar fi dorit să știe cum a izbucnit această pandemie să-i facă o vizită omului de știinţă. Din cauza acestei știri false, dar și a celor puse în circulaţie anterior, Twitter a suspendat definitiv contul Zero Hedge (care avea 670.000 de urmăritori).

Un studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature a arătat că noul coronavirus face parte, alături de SARS, MERS și alte tulpini, dintr-o familie de 7 coronavirusuri și nu a fost creat în laborator și nici nu este un virus manipulat intenţionat de oameni.

Circulă de asemenea pe internet un reportaj din 2015 al televiziunii italiene RAI în care este descris un virus creat în laborator în termeni care aduc aminte de COVID-19. Virusul artificial creat în 2014, SL-SHC014-MA15, fusese conceput pentru a evalua pericolul pe care îl reprezintă coronavirusurile adăpostite de lilieci. Concluzia autorilor a fost că lucrarea lor „sugerează un risc potenţial de re-apariţie a SARS-CoV din virusuri care circulă în prezent în populaţiile de lilieci“[1].

Știm deja că acel virus nu are legătură cu COVID-19. „Analize filogenetice realizate de mai multe grupuri internaţionale au identificat diferenţe între SARS-CoV-2 și SL-SHC014-MA15 (coronavirusul cu secvenţa SHC014, despre care se vorbește în reportaj) care acoperă mai mult de 6.000 de nucleotide[2], ce nu apar doar într-o anumită porţiune a genomului, ci sunt dispersate pe întreg genomul, ceea ce face extrem de improbabil ca SARS-CoV-2 să provină din virusul artificial (himeric) SL-SHC014-MA15″, a comentat pentru Semnele timpului prof. univ. dr. Robert Ancuceanu. Studii care confirmă această concluzie pot fi găsite aici și aici.

Teoria virusului creat în laborator are și o versiune care spune că americanii, și nu chinezii, au creat această armă în laborator. Igor Nikulin, expert în biochimie în cadrul armatei ruse, a afirmat că probabil este vorba de un virus manipulat de americani și că există dovezi indirecte în acest sens.

Ceea ce nu împiedică totuși teoria să circule și să fie distribuită și citită în continuare, așa cum se întâmplă cu toate celelalte teorii, de la cea care leagă apariţia noului coronavirus de extinderea tehnologiei mobile 5G la teoria care pretinde că Bill Gates a finanţat crearea COVID-19 sau la cea care susţine că noul coronavirus nu este mai primejdios decât o gripă obișnuită.

Ultima teorie a fost promovată și de prezentatorul de radio american Rush Limbaugh, care a afirmat într-una din emisiunile sale că „adevărul” este că gripa obișnuită și COVID-19 sunt unul și același lucru și că această criză ar fi folosită pentru a-l doborî pe Donald Trump.

După cum știm deja, minciuna nu mai are picioare scurte; detenta ei s-a mărit uluitor în epoca digitală. Un studiu publicat în 2018 în revista Science a arătat că din aproximativ 126.000 de zvonuri distribuite de aproximativ 3 milioane de oameni pe Twiter, cele mai populare 1% dintre știrile false au ajuns la loturi cuprinse între 1.000 și 100.000 de persoane, în timp ce știrile adevărate au ajuns rareori la mai mult de 1.000 de persoane.

Cum recunoști o conspiraţie în vreme de pandemie

Aproximativ jumătate dintre americani spun că s-au întâlnit cu știri și materiale informative care dezinformau cu privire la COVID-19. În același timp, 29% cred că noul coronavirus a fost creat în laborator, arată un studiu recent realizat de Centrul de Cercetare Pew.

Epidemia se dovedește un teren foarte fertil pentru seminţele conspiraţiei. O realitate care l-a convins pe cercetătorul John Cook, de la Universitatea „George Mason”, să publice mai devreme ghidul The Conspiracy Theory Book, al cărui coautor este. „Odată ce am văzut toate teoriile conspiraţiei și dezinformarea zburând în jurul noului coronavirus și că acest lucru pune în pericol publicul, ne-am gândit: «Nu mai are rost să așteptăm o lună dacă putem fi gata mai repede»”, precizează Cook.

O serie de factori vulnerabilizează publicul la teoriile conspiraţiei, iar în criza actuală, doi dintre aceștia intervin mai pregnant: sentimentul de neputinţă și încercarea de a redobândi controlul pierdut, explică Cook.

Oamenii au nevoie să înţeleagă ce se petrece, să găsească o cauză pentru criza în care se află, iar teoriile conspiraţioniste le livrează o explicaţie. Contraintuitiv poate, mulţi simt că recapătă controlul în momentul în care concluzionează că o mână de complotiști au creat un virus ucigaș într-un laborator.

Împreună cu psihologul Stephan Lewandowsky, Cook a realizat o listă cu 7 trăsături ale gândirii conspirative.

În primul rând, cei care jonglează cu teorii conspiraţioniste cred simultan în idei care se exclud una pe cealaltă (este, de exemplu, cazul celor care cred că prinţesa Diana a fost ucisă, dar sunt de acord și cu scenariul în care și-ar fi înscenat propria moarte).

În al doilea rând, gândirea conspirativă se raportează cu suspiciune la orice informaţie oficială, respingând, în general, tot ce contrazice scenariile conspiraţioniste.

În al treilea rând, teoreticienii conspiraţiei sunt convinși că presupușii complotiști acţionează potrivit unor scopuri infame, niciodată cu o motivaţie benignă.

În al patrulea rând, chiar dacă își pot abandona ocazional anumite idei care se dovedesc imposibil de susţinut, conspiraţioniștii persistă în concluzia lor finală, potrivit căreia „ceva este totuși putred”.

În al cincilea rând, persoanele atrase de teoria conspiraţiei au o percepţie de sine care îi plasează simultan în postura de victime și de eroi.

Gândirea conspirativă se dovedește, în al șaselea rând, imună la dovezi (cu cât există probe mai solide care contestă o teorie a conspiraţiei, cu atât adepţii ei sunt mai convinși de adevărul versiunii lor). În al șaptelea rând, gândirea conspirativă este predispusă să reinterpreteze evenimentele aleatorii, legându-le într-un tablou mai larg, care să le dea o anumită logică.

Ieșirea din vortexul teoriilor false

„Un gram de prevenţie valorează mai mult decât un kilogram de tratament” – acesta este un principiu important de care trebuie să ţinem seama atunci când încercăm să demontăm teoriile conspiraţiei, susţin Lewandowsky și Cook.

Atunci când teoriile false au prins deja rădăcini, este nevoie să demontăm raţionamentele acestora, iar armele cele mai eficiente sunt prezentarea faptelor, folosirea argumentelor logice, dar și abordarea empatică (singura ce duce la un dialog real) și a metodelor de „abilitare cognitivă” a celorlalţi, precum încurajarea lor să se bazeze pe gândirea analitică mai degrabă decât pe intuiţie.

Pe lângă epidemia generată de COVID-19, ne confruntăm cu o „infodemie”, adică un flux de știri mai mult sau mai puţin exacte, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a creat un site special pentru a demonta o serie de mituri care circulă în legătură cu metodele de răspândire și de tratare a noului coronavirus. Despre cum identificăm știrile false a scris, pentru Semnele timpului, extensiv și edificator expertul în comunicare Dumitru Borţun. Sunt câteva indicii că un site nu este de încredere: informaţiile publicate de acesta nu se regăsesc și în publicaţiile credibile, de regulă nu sunt citate sursele informaţiilor (sau acestea sunt anonime ori imposibil de găsit în realitate sau de verificat); uneori datele de contact ale echipei de redacţie nu pot fi accesate și, nu în ultimul rând, „titlurile afectează emoţional și induc panică”. Uneori, la accesarea unor asemenea site-uri, cititorul poate vedea doar titlul și imaginea „știrii”, iar pentru a accesa conţinutul integral e obligat mai întâi să-l distribuie în reţelele sociale.

Cei care accesează site-ul creat de OMS află, de exemplu, că, în ciuda informaţiilor contradictorii care împânzesc reţelele de socializare, COVID-19 rezistă și în zonele cu climă caldă, nu poate fi distrus de ger sau zăpadă și nici de lămpile cu ultraviolete, de băile fierbinţi, de consumul de usturoi sau de spălăturile nazale cu soluţie salină, după cum nici antibioticele nu pot trata sau preveni infectarea cu noul coronavirus.

Dacă sentimentul neputinţei predispune oamenii să cadă în plasa teoriilor conspiraţioniste, sentimentul că au acces la perspectiva corectă asupra a ceea ce se întâmplă le poate oferi un sentiment de falsă siguranţă. Iar acest lucru îi poate face să neglijeze sau chiar să meargă împotriva măsurilor de siguranţă impuse, în acest caz, de pandemie.

De fapt, chiar dacă, prin absurd, toată canavaua conspiraţiei ar avea în ea cel mai mic strop de adevăr, faptul că ai fi în posesia acestuia nu te-ar ajuta prea mult, scrie Cătălin Ștefănescu într-un articol din Dilema Veche, intitulat sugestiv „Să fii deștept pe timp de molimă”. O criză nu poate fi depășită devoalând „travaliul tuturor mecanismelor care se mișcă sub crusta vizibilă a lucrurilor”, pentru că rămâi la același statut de potenţială victimă, dar una care (ce folos?) zâmbește cu superioritatea celui care crede că știe unde își are obârșia virusul ucigaș.

N-ar fi mai bine, se întreabă retoric autorul, să respecţi normele impuse de o situaţie excepţională și să îi ajuţi cum poţi pe ceilalţi, inclusiv semănând echilibru și raţionalitate, în locul panicii? Când ești în mijlocul incendiului, mai întâi îl stingi și apoi „tragi învăţămintele”. Inversând ordinea, s-ar putea să nu observăm că pârjolul ne-a cuprins casa, în timp ce noi pluteam deasupra zumzetului planetar, cu aripi mai fragile decât cele ale lui Icar, prea înverșunaţi să ne demascăm dușmanii pentru a ne mai recunoaște aliaţii.

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului.

Footnotes
[1]„Menachery VD, Yount BL Jr, Debbink K, Agnihothram S, Gralinski LE, Plante JA, Graham RL, Scobey T, Ge XY, Donaldson EF, Randell SH, Lanzavecchia A, Marasco WA, Shi ZL, Baric RS. A SARS-like cluster of circulating bat coronaviruses shows potential for human emergence. Nat Med. 2015 Dec;21(12):1508-13”.
[2]„Liu SL, Saif LJ, Weiss SR, Su L. No credible evidence supporting claims of the laboratory engineering of SARS-CoV-2. Emerg Microbes Infect. 2020;9(1):505–507. Published 2020 Feb 26. doi:10.1080/22221751.2020.1733440”.

„Menachery VD, Yount BL Jr, Debbink K, Agnihothram S, Gralinski LE, Plante JA, Graham RL, Scobey T, Ge XY, Donaldson EF, Randell SH, Lanzavecchia A, Marasco WA, Shi ZL, Baric RS. A SARS-like cluster of circulating bat coronaviruses shows potential for human emergence. Nat Med. 2015 Dec;21(12):1508-13”.
„Liu SL, Saif LJ, Weiss SR, Su L. No credible evidence supporting claims of the laboratory engineering of SARS-CoV-2. Emerg Microbes Infect. 2020;9(1):505–507. Published 2020 Feb 26. doi: 10.1080/22221751.2020.1733440”