Hrana vegană crudă – mâncarea lui Adam şi a Evei (un interviu cu Ina Todoran)

1095

Încă de cum am păşit în Casa Raw'z, magazinul cochet de ingrediente exotice şi accesorii handmade, mi-am dat seama că urma să am o experienţă cel puţin artistică. Tăviţele cu nişte firicele ca de iarbă, uşor de văzut imediat ce intrai pe uşă, sugerau o degustare verde, de care ar avea parte foarte puţini oameni, dacă Ina Todoran nu ar fi pornit un turneu naţional de popularizare a alimentaţiei vegane crude (raw food).

Am fost prezentă la primul curs de nutriţie crudă pe care Ina l-a ţinut în Bucureşti, în faţa unui public tânăr şi conştient de sine. După o sesiune de informaţii teoretice despre beneficiile hranei crude şi o degustare, care l-a surprins pe colegul meu, mai sceptic, am stat de vorbă cu Ina, ca să aflu mai multe despre acest tip de dietă.

Semnele timpului: Se poartă astăzi să adopţi diete neconvenţionale. E la modă să preiei idei exotice. Ştim, de exemplu, de alimentaţia orientată în funcţie de grupele sanguine. De ce spuneţi că dieta crudă nu este doar o altă opţiune neobişnuită?

Ina Todoran: În primul rând, hrana crudă nu reprezintă o dietă, este un stil de viaţă, asemenea vegetarianismului, şi presupune asimilarea acestui tip de alimentaţie pentru tot restul vieţii. Nu este o dietă care să fie menţinută doar pe o anumită perioadă de timp sau care să dea rezultate numai după o anumită perioadă, ci ţine de schimbarea totală a regimului alimentar. Efectele se văd pe timp îndelungat şi sunt permanente.

ST: Care sunt principiile pe care se bazează această dietă?

I.T.: În primul rând, este un regim vegan, care exclude carnea şi lactatele, iar în al doilea rând, alimentele nu se gătesc termic. Ele sunt deshidratate sau gătite în baie de aburi, fără a depăşi temperatura de 48 de grade Celsius, pentru că, după această temperatură, vitaminele pot fi distruse, grăsimile se descompun în compuşi toxici, şi aceştia aduc în organism schimbări chimice care nu fac altceva decât să îmbătrânească prematur corpul.

ST: La ce schimbări să se aştepte cineva care adoptă acest nou stil de alimentaţie?

I.T.: Spre deosebire de dieta vegetariană sau chiar dieta vegană, atunci când se face trecerea la dieta crudă, schimbările sunt mult mai vizibile şi mai puternice, pentru că, practic, are loc o detoxifiere a întregului organism. Sucurile verzi şi seminţele germinate ajută foarte mult la curăţarea internă a întregului corp. Odată cu detoxifierea, apar nişte tulburări, începând de la stări de greaţă, vomă, dureri de cap, stări care sunt asociate cu răceala sau gripa. Aceste stări pot persista de la una la trei zile, după care dispar. Este modul în care organismul nostru ne atenţionează că regimul alimentar îşi face efectul dorit.

ST: Unii spun că, dacă nu mănânci carne, trebuie să mănânci mai des şi mai mult pentru a avea aceeaşi energie.

I.T.: Nu este adevărat. Cu hrană chiar mai puţină, poţi să ai energie mult mai mare decât cea pe care ţi-o furnizează regimul omnivor sau chiar regimul ovo-lacto-vegetarian. Şi am testat asta pe propria-mi piele, pentru că am urmat o alimentaţie vegană crudă, am asociat-o cu activitate fizică regulată şi energia şi pofta de viaţă au fost chiar mai mari decât înainte. Practic, după ce consumi hrană crudă, te ridici de la masă sătul, chiar şi cu câteva „bucăţi” – cum zic unii – de salată.

ST: E mai scump să mănânci hrană crudă decât să mănânci hrană obişnuită, care e la îndemână în supermarket?

I.T.: Depinde ce vrei să găteşti. Dacă e vorba de unele deserturi care necesită anumite tipuri de seminţe sau uleiuri vegetale, atunci da, poate fi mai scump. Dar chiar dacă este mai scump, alimentele fiind mai consistente şi necesare în cantităţi mici, ne pot ajunge pe o perioadă mai mare de timp.

Apoi, se poate găti crud cu ingrediente locale: fructe şi legume locale, improvizând reţete, după imaginaţia noastră, sau inspirându-ne după reţetele clasice ale bucătăriei cu foc. Pe mine, care gătesc constant deserturi, un borcan de unt de cocos mă ţine cam 3-4 luni. Este scump, dar nu se foloseşte foarte mult.

ST: Dacă banii nu sunt o problemă, cum facem cu timpul? Cât timp trebuie petrecut în bucătărie pentru un meniu crud?

I.T.: Nu durează mai mult să găteşti crud, pentru că, în primul rând, nu petreci timp lângă aragaz, nu aşteptăm ca pâinea să dospească. Pur şi simplu tăiem fructele şi legumele, le punem într-un blender, le mixăm şi apoi le adăugăm un sos. Te sperii atunci când auzi de timpul de deshidratare necesar pentru prepararea unor alimente – cum este, de exemplu, pâinea crudă sau biscuiţi – dar e simplu dacă te gândeşti că faci acea compoziţie, o pui în aparatul de deshidratat şi uiţi de ea, până a doua zi, când este gata.
Eu cred că secretul stă în organizare. Aşa cum ne organizăm atunci când adoptăm un tip de alimentaţie obişnuit şi ştim că azi e zi de gătit, la fel, în dieta crudă, este foarte important să ne organizăm şi să avem, de exemplu, o zi pentru deshidratat alimentele pe care le vom avea apoi tot restul săptămânii. Putem avea o altă zi în care să punem seminţele la încolţit… Organizându-ne astfel, ştim că nicio zi nu este pierdută şi că în fiecare zi avem ceva de mâncare.

ST: Există şi dezavantaje ale hranei crude? Ştiu că veganismului strict i se reproşează lipsa vitaminei B12.

I.T.: Aportul de vitamina B12 este un subiect controversat încă. Unii medici susţin că vitamina ar fi produsă de nişte bacterii care se regăsesc şi în lumea vegetală, nu doar în flora intestinală a animalelor, iar alţii spun că, în rândul vegetarienilor şi al veganilor, carenţa de B12 este produsă exclusiv de lipsa consumului de carne. Este la alegerea fiecăruia dacă să ia sau nu suplimente cu vitamina B12, în urma efectuării unor analize. Aşa cum un omnivor poate avea carenţă de fier, de minerale sau de oricare altă vitamină, şi un vegan poate avea carenţă de vitamina B12, dar aceasta se poate corecta prin suplimente. Nu cred că este un dezavantaj aşa de mare, încât să spui că e un impediment pentru a urma dieta crudă.

Poate ar fi un dezavantaj faptul că nu toată lumea îşi permite să cumpere unele tipuri de seminţe, de nuci sau de uleiuri vegetale, chiar dacă acestea ţin o perioadă mai îndelungată de timp.

ST: Ce ar trebui să nu lipsească din bucătăria cuiva care vrea să gătească raw vegan? Mă refer la ustensile şi la ingrediente de bază.

I.T.: Ustensilele în alimentaţia crudă sunt puţine, dar foarte importante. În primul rând, e nevoie de un cuţit care taie bine. Apoi, de un blender de mare putere. Unul de 1.000 W e ideal pentru a face faţă seminţelor şi nucilor, oleaginoaselor, care sunt mai tari. Un aparat de deshidratat este ideal atunci când vrem să preparăm pâine, blaturi de pizza sau prăjituri care necesită deshidratare. De asemenea, nu poate lipsi frigiderul, unde se păstrează majoritatea preparatelor, şi congelatorul, care este indispensabil.

ST: Unde se găsesc aceste aparate de deshidratat? Şi cam la ce preţuri pot ajunge?

I.T.: Unele se găsesc şi în supermarketuri, dar cel mai bine e să le căutăm pe Internet, unde se găsesc la preţuri începând de la 200 de lei, până la 1.400 de lei. Sigur, cele mai ieftine sunt mai puţin durabile, dar sunt bune pentru cei care vor să înceapă dieta crudă şi gătesc mai puţin. Cele mai scumpe sunt mai rezistente şi fac faţă unei utilizări frecvente.

ST: Care sunt ingredientele de bază în dieta crudă?

I.T.: Alimentaţia crudă este bine cunoscută prin beneficiile pe care le aduce bolnavilor de cancer, iar printre alimentele de bază sunt seminţele încolţite, boabele de grâu sau de orz şi orice fruct sau legumă proaspătă, care nu ar trebui să lipsească din niciun frigider sau cămară.

ST: Dar ce facem iarna, când găsim mai greu legume şi fructe?

I.T.: Eu sunt pentru o dietă echilibrată. Nici 100% alimentaţie crudă, nici 100% alimentaţie gătită pe foc. E bine să păstrăm un echilibru. În perioada de iarnă, avem mai multe rădăcinoase: morcovi, ţelină, păstârnac, pe care le putem face salată sau ciorbe, pe care le acrim cu borş şi le lăsăm aşa câteva ore pentru a căpăta aromă.

Da, iarna e mai greu pentru că nu putem găsi atât de multe fructe şi legume proaspete, dar e ideal să profităm de fructele şi legumele care se păstrează în timpul iernii. În general, în timpul iernii prefer să mănânc mai mult gătit, pentru că nu am încredere în roşiile, ardeii şi alte legume extrasezoniere.

ST: Care este experienţa dumneavoastră cu nutriţia? Aţi mâncat dintotdeauna aşa?

I.T.: Sunt vegetariană de 10 ani. A fost o binecuvântare pentru mine să renunţ la carne. Am devenit vegană în urmă cu un an şi jumătate, nu pentru că aş fi vrut, ci pentru că am avut nişte probleme de sănătate care m-au obligat să renunţ la lactate, deşi îmi plac foarte mult şi aş mânca şi acum, dar ştiu că nu îmi fac bine.

La început, mi-a fost foarte greu să înlocuiesc lactatele cu altceva în alimentaţia mea, mai ales că brânza tofu sau produsele din soia nu erau pe gustul meu. Dar tot căutând pe Internet am dat peste nişte site-uri despre alimentaţia crudă. Şi văzând că hrana crudă arată atât de bine şi era atât de lăudată de cei care spuneau că le-a schimbat viaţa, mi-am propus să încerc şi eu şi am găsit unele reţete care înlocuiesc cu succes lactatele, fără să facă nicio concesie în privinţa gustului.

Andreea Lăzărescu, proprietar Casa Raw’z

Andreea ne-a mărturisit că a devenit raw vegană după ce a văzut trei documentare despre nutriţie într-o singură noapte. Ne-a explicat că acestea i-au lăsat o convingere foarte profundă în privinţa importanţei unui asemenea regim şi că, de când şi-a schimbat alimentaţia, a slăbit 30 de kilograme.

Apoi ne-a spus povestea magazinului. „Din august anul trecut, de când m-am hotărât să mănânc doar hrană crudă, mi-am dat seama că e nevoie de un loc unde să se găsească ingredientele care, la noi în ţară, sunt mai rare decât pe pieţele străine, unde oamenii au mult mai uşor acces la ce le trebuie pentru a găti crud. Aşa a apărut ideea Casei Raw’z.”

ST: Pe final, ce i-aţi recomanda cuiva căruia îi este teamă să îşi schimbe dieta?
I.T.: Să încerce măcar o săptămână pe lună, să vadă schimbările asupra organismului şi să ia o decizie. Chiar se văd rezultatele după o săptămână, aşa că, în mod cert, cine încearcă nu va putea rămâne indiferent.I-am mulţumit doamnei Ina Todoran am plecat de la curs, nu înainte de a schimba două-trei vorbe şi cu puţinii bărbaţi prezenţi, a căror participare la curs m-a surprins. Păreau interesaţi să încerce hrana crudă acasă şi nu se aşteptau să le fie greu.

În ce mă priveşte, pop-cornul de conopidă, prăjitura de seminţe şi chipsurile de cocos, frunzele de floarea-soarelui, proaspăt tăiate din tăviţă, pe care le-am savurat curioasă, mi-au lăsat un gust plăcut şi convingerea că încercarea moarte n-are.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.