Ce vom mânca peste 20 de ani?

144

Din cauza secetei a crescut preţul la cereale, ceea ce înseamnă şi preţuri mai mari la kilogramul de carne şi la pâine, şi asta nu doar în România. Factori precum creşterea populaţiei, scumpirea alimentelor şi problemele de mediu fac ca unele organizaţii, printre care şi ONU, să înceapă să se gândească serios la ce vom mai avea de mâncare în viitor.

Insecte

Conform unui studiu de la Universitatea Wageningen din Olanda, insectele ar avea aceeaşi valoare nutriţională precum carnea şi ar fi o sursă bună de proteine. De asemenea, experţii estimează că unele culturi de insecte ar costa incomparabil mai puţin decât creşterea animalelor, ar consuma şi mai puţină apă şi ar avea un impact limitat asupra mediului.

Futurologul Morgaine Gaye crede că în viitor insectele vor avea un rol crucial în dieta noastră zilnică, relatează BBC. Şi se referă la preparate din insecte, precum burgeri şi cârnaţi, care să înlocuiască conţinutul de carne. „Insecte precum cosaşi şi greieri ar fi tocaţi şi folosiţi ca ingrediente pentru burgeri, de exemplu," explică Gaye.

Guvernul olandez deja a investit 783.000 de euro în cercetarea şi pregătirea unei legislaţii pentru astfel de ferme de insecte.

De asemenea, o mare parte a populţiei mondiale consumă deja insecte în dieta lor zilnică. Lăcustele sunt populare în Africa, iar greierii în Tailanda. Oamenii obişnuiau să mănânce astfel de insecte din cele mai vechi timpuri, chiar şi Biblia menţionând lăcusta ca un aliment de bază din dieta lui Ioan Botezătorul.

Mâncarea care sună bine

Un studiu recent de la Universitatea Oxford arată că unele tonuri melodice fac ca mâncara să pară mai dulce sau mai amară. Studiul Bittersweet, condus de către Charles Spence, profesor de psihologie experimentală la Oxford, arată cum gustul alimentelor poate fi reglat prin schimbarea proprietăţilor unei melodii care cântă pe fundal. „Nu ştim sigur ce se întâmplă în cereier, dar în mod sigur ceva se schimbă," spune Spence.

Impactul sunetului asupra gustului mâncării a fost experimentat şi de către bucătarul Heston Blumenthal la restaurantul său. Un anumit fel de mâncare era servit cu un iPod pe care erau înregistrate sunetele oceanului. Se pare că melodia respectivă făcea ca mâncarea să pară mai proaspătă.

Un avantaj important al acestei descoperiri ar fi scoaterea ingredientelor nesănătoase din alimente, fără ca oamenii să observe schimbarea de gust. „Ştim ce frecvenţă face mâncarea mai dulce. Am putea reduce cantitatea de zahăr din mâncare, dar să folosim muzica pentru ca gustul să rămână la fel," explică Spence.

Carne in vitro

Acest an, cercetătorii olandezi au reuşit să producă carne in vitro, sau „carne de cultură". Ei au crescut ţesut muscular din celule stem de la bovine, iar până la sfârşitul anului speră se creeze primul burger artificial din lume.

Prima lucrare de cercetare pe această temă a fost finanţată de NASA acum 10 ani, pentru a vedea dacă o astfel de carne ar putea să fie un aliment pe care astronauţii să îl mănânce în spaţiu.

Un alt studiu de la Universitatea Oxford a găsit că o asemenea metodă de a „creşte" carne ar reduce în mod semnificativ gazele de seră, precum şi consumul de energie şi apă. O astfel de producţie ar necesita şi un spaţiu mult mai mic decât cel necesar pentru creşterea animalelor, şi în sfârşit, carnea ar putea să fie făcută astfel încât să regleze conţinutul de grăsime şi de nutrienţi.

Super-algele

Algele sunt considerate un super-aliment. Pot hrăni atât oamenii, cât şi animalele şi cresc în ocean, ceea ce este un bonus în circumstanţele în care rămânem fără apă dulce şi fără teren arabil, spun cercetătorii. De asemenea, combustibilii bio derivaţi din alge ar putea reduce cererea de combustibili fosili.

Sub formă de aliment, pulbere sau comprimate, algele au fost întotdeauna consumate pentru bogăţia lor în proteine, oligoelemente şi vitamine de către popoarele orientale şi din Extremul Orient, ca şi de unele populaţii nordice. Chinezii şi japonezii le folosesc pentru proprietăţile lor antireumatice, antiinfecţioase, remineralizante. În Scoţia şi Irlanda se fabrică pâine din alge, iar în Japonia intră în compoziţia unor produse de patiserie, dulceţuri etc.

Unii din industria alimentară sunt convinşi că asemenea culturi s-ar putea constitui într-o industri de sine stătătoare. Multe ţări din Asia au deja ferme impresionante de alge.

„Este ceva multi-funcţional. Şi multe dintre proprietăţile sale abia au început să fie explorate. Este o resursă importantă pe care nici nu o cunoaştem pe deplin," spune Gaye, menţionând că există peste 10.000 de specii de alge în lume.