„Mănâncă-ţi legumele!” – acesta a fost strigătul de luptă al părinţilor de-a lungul anilor, care s-a întipărit foarte bine în memoria noastră.
În jurul acestui îndemn s-au scris numeroase bestsellere, inclusiv cartea medicului gastroenterolog Alan Desmond, The Plant Based Diet Revolution, primită bine și de public, și de oamenii de știinţă. Este de înţeles, de altfel, motivul acestui succes – mâncând legumele din farfurie, evităm risipa, ne îmbunătăţim sănătatea și, conform unei campanii recent lansate, numite „The Plant Based Treaty”, putem face lumea un loc mai bun pentru toţi.
Ce este dieta vegetariană?
Deși există o gamă foarte variată de diete bazate pe plante, numitorul comun este evitarea cărnii sau a ingredientelor de origine animală și utilizarea plantelor sau a ingredientelor obţinute din plante. Nutriţionista Sue Radd explică foarte bine ce reprezintă dietele bazate pe plante. Este alimentaţia vegetariană cu adevărat răspunsul la toate problemele vieţii? Hai să aruncăm o privire asupra câtorva dintre argumentele-cheie pentru a mânca legume. Sau, poate, numai legume.
Motivul 1: Plantele sunt bune pentru sănătate
După ce a călătorit pe tot globul pentru a descoperi secretul vieţii îndelungate, Dan Buettner, colaborator al revistei National Geographic, a publicat o carte de succes care a evidenţiat cinci așa-numite „zone albastre”, în care oamenii se bucură de vieţi lungi și foarte pline. Comunitatea adventistă de ziua a șaptea din Loma Linda, California, formează nucleul zonei albastre a Americii, dieta vegetariană fiind un factor important.
„Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.” (Geneza 1:29)
Buettner a descoperit că rezidenţii trăiesc „cu până la un deceniu mai mult decât noi toţi”, iar alte studii au concluzionat că adventiștii au de asemenea rate mai mici de cancer, boli cardiovasculare și alte boli cronice. Dieta vegetariană a adventiștilor se bazează pe credinţa lor în înţelepciunea lui Dumnezeu atunci când a trasat liniile alimentaţiei ideale („Şi Dumnezeu a zis: «Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră»” – Geneza 1:29).
Știinţa aduce argumente care susţin această alegere. Organizaţia Nutrition Australia raportează că alimentaţia vegetariană este asociată cu reducerea greutăţii corporale și a diabetului de tip 2, în comparaţie cu dietele care includ alimente cu carne. Unul dintre motivele pentru care dietele pe bază de plante duc la o mai bună stare generală este influenţa pozitivă asupra sănătăţii intestinelor – producţia de bacterii intestinale sănătoase este susţinută de niveluri mai ridicate de fibre și de o diversitate mai mare de alimente vegetale.
O viaţă mai lungă și mai sănătoasă? Chiar și pentru cei care nu cred că Dumnezeu i-a dat omului instrucţiuni pentru alimentaţia ideală, există explicaţii știinţifice privind impactul pozitiv al dietei vegetariene asupra sănătăţii.
Motivul 2: Animalele ne vor fi recunoscătoare
Aspectul etic și moral al vegetarianismului reprezintă un argument puternic pentru mulţi dintre cei care aleg o dietă pe bază de plante. Oare nu merită toate animalele grija cu care ne tratăm animalele de companie?
Fără îndoială, dieta noastră are un impact direct asupra calităţii și duratei vieţii la vaci, găini și alte animale. Realitatea este că animalele au o inteligenţă și o complexitate pe care mulţi dintre noi nu o bănuim – iar atunci când alegem să punem carne pe masa noastră alegem, de fapt, să le ucidem.
Animalele nu sunt doar „carne care umblă pe picioare”.
Ca parte a cercetărilor sale în domeniul psihologiei animalelor, Donald Broom, profesor la Universitatea Cambridge, a descoperit că vacilor le plac provocările mintale și se entuziasmează atunci când își folosesc intelectul pentru a depăși un obstacol. Când vacile au reușit să rezolve o problemă, „undele cerebrale au arătat entuziasmul lor; bătăile inimii s-au accelerat și uneori chiar «au sărit în aer»”. În mod clar, animalele nu sunt doar „carne care umblă pe picioare”.
Oamenii de știinţă știu acum că porcii au abilităţile cognitive ale unor copii de trei ani, iar găinile sunt capabile să formeze ierarhii sociale și prietenii complexe și să transmită anumite cunoștinţe de la o generaţie la alta.
Din nefericire, pe măsură ce populaţia lumii crește, iar cererea de carne sporește vertiginos, tot mai multe animale au vieţi scurte, pe care le trăiesc în condiţii dure. Departe de romanticele padocuri din câmpuri deschise, ele sunt înghesuite în fermele industriale, în ţarcuri mici, primind o hrană care nu este naturală și fiind tratate cu duritate – totul în scopul obţinerii unei producţii rapide și ieftine de carne. O trecere la o alimentaţie bazată pe plante evită această suferinţă – cât se poate de reală – a animalelor.
Motivul nr. 3: Este mai bine pentru mediu
Lansat la sfârșitul anului 2021, în paralel cu summitul climatic ONU-COP26 de la Glasgow, „Plant Based Treaty” – tratatul care promovează regimul alimentar fără carne – militează pentru refacerea ecosistemelor cruciale.
Potrivit organizatorilor, este pentru prima dată când ceea ce mâncăm a fost plasat în centrul a ceea ce unii numesc „criza climatică”. În timp ce accentul a căzut mereu pe impactul asupra mediului a combustibililor fosili, sistemele alimentare au și ele un rol la fel de important de jucat în degradarea mediului. Creșterea animalelor reprezintă principalul motor al emisiilor de metan și de oxid de azot la nivel global.
O tranziţie la sisteme alimentare pe bază de plante ar contribui la reducerea numărului de vaci (și de alte animale) care emit metan. La rândul său, acest lucru ar reduce drastic emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, permiţând reîmpădurirea terenurilor folosite în prezent pentru pășunat și culturi furajere.
Tratatul care promovează regimul alimentar fără carne, „Plant Based Treaty”, le propune guvernelor trei măsuri pentru protejarea mediului:
- Să nu mai permită schimbarea utilizării terenurilor, inclusiv defrișările, pentru creșterea animalelor.
- Să promoveze alimentele pe bază de plante și să facă o tranziţie activă de la sistemele alimentare bazate pe animale.
- Să compenseze daunele cauzate de creșterea animalelor, prin refacerea ecosistemelor-cheie și reîmpăduriri.
Campania nu este susţinută doar de celebrităţi, ci și de lideri religioși din întreaga lume. Într-o scrisoare semnată de acești lideri și prezentată președintelui conferinţei privind clima COP26, Alok Sharma, este precizat scopul acestei iniţiative: „Facem acest lucru pentru că lumea noastră, toate lucrurile din lumea pe care Dumnezeu le-a considerat iniţial «foarte bune» (Geneza 1:31), este acum ameninţată ca niciodată înainte.”
Indiferent de cum te poziţionezi pe subiectul schimbărilor climatice, The Plant Based Treaty prezintă argumente convingătoare pentru a contribui într-o măsură mai mare la reducerea impactului producţiei de alimente asupra planetei.
Deci am putea mânca așa încât să ajungem la o lume mai bună?
Dacă alegerea unei alimentaţii vegetariene înseamnă o minte sănătoasă și un corp mai sănătos, o viaţă mai fericită pentru animalele din jurul nostru și condiţii de mediu mai apropiate de cele pe care Dumnezeu le-a creat la început, răspunsul pare să fie un „da” răsunător.
Dacă nu ai făcut încă saltul la o dietă bazată pe plante sau dacă vrei să faci mai mult pentru sănătatea ta sau a altora, iată câteva idei care să te ajute în acest demers:
- Comandă un fel de mâncare vegetarian sau vegan data viitoare când mănânci în oraș!
- Înlocuiește carnea din mesele tale cu un aliment gustos pe bază de plante!
- Întreabă un prieten vegan sau vegetarian care sunt reţetele sale preferate!
Există o glumă care tot circulă pe seama veganilor (dar poţi înlocui cuvântul „vegan” cu „vegetarian”): „Cum știi dacă cineva este vegan? Nu-ţi face griji, îţi va spune în primele două minute după ce faceţi cunoștinţă!”
Ca întotdeauna, există puţin adevăr într-o glumă. Dar, dacă ne putem îmbunătăţi sănătatea și putem face lumea un loc mai bun, atunci merită să vorbim despre ce mâncăm și despre modul în care obţinem alimentele din farfuria noastră.
Braden Blyde este autor independent și locuiește în Adelaide, Australia de Sud. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.
