Dietele sărace în carbohidraţi pot scurta viaţa

234

O dietă care se bazează pe reducerea semnificativă a carbohidraţilor din farfurie poate reduce speranţa de viaţă cu până la 4 ani, sugerează un studiu publicat în The Lancet Public Health.

Este cel mai vast studiu pe această temă și are un rol esenţial în înţelegerea relaţiei dintre alimentaţie și sănătate pe termen lung, declară dr. Scott Solomon, profesor la Școala de Medicină Harvard, unul dintre autorii raportului.

Carbohidraţii fac deliciul unei mese – fie că e vorba de un cartof copt, de o coajă rumenă de pâine sau de o felie zemoasă de pepene –, dar sunt pe lista interzisă a persoanelor care suferă de anumite afecţiuni medicale, precum diabet zaharat, sau a celor cu silueta prea rotunjită, cărora diete celebre le promit zvelteţea prin privarea de acești nutrienţi.

Purtând diferite nume, de la glucide la zaharide, carbohidraţii reprezintă o componentă majoră a alimentaţiei, reprezentând cea mai accesibilă sursă de energie pentru organism. Eliminarea carbohidraţilor din alimentaţie sau reducerea drastică a alimentelor bogate în acești nutrienţi poate duce la o scădere rapidă în greutate, motiv pentru care diete precum Atkins au devenit foarte populare în Europa și în Statele Unite.

Cel mai recent studiu american consacrat procentului de carbohidraţi din alimentaţie arată că dietele low-carb sunt legate de o mortalitate mai înaltă, mai puţin în cazul vegetarienilor. Și dietele bogate în carbohidraţi sunt asociate cu reducerea duratei de viaţă, motiv pentru care cercetătorii spun că un aport moderat de glucide ar fi cheia unei alimentaţii sănătoase, care să prelungească viaţa.

După ce au monitorizat timp de 25 de ani un lot de 15.400 de persoane, cercetătorii au constatat că dietele în care carbohidraţii reprezentau sub 40% din caloriile zilnice, dar și cele în care carbohidraţii aduceau peste 70% din totalul caloric zilnic se asociau cu o creștere a mortalităţii, în timp ce consumatorii moderaţi de carbohidraţi (50-55% din energia zilnică) înregistrau riscul cel mai mic de mortalitate. Rezultatele obţinute au fost comparate cu alte 7 studii observaţionale, ce au inclus peste 430.000 de persoane din peste 20 de ţări.

Dr. Sara Seidelmann, coordonatoarea studiului, menţionează că dietele care înlocuiesc carbohidraţii cu proteine și grăsimi trebuie descurajate, pentru că cercetările arată că, deși reduc pe termen scurt atât greutatea corporală, cât și riscul cardiometabolic, nu sunt benefice pentru sănătate pe termen lung.

Există însă o menţiune specială pentru vegetarieni, explică Seidelmann: o dietă low-carb în care glucidele au fost înlocuite cu grăsimi și proteine din plante poate promova o îmbătrânire sănătoasă.

Ceea ce demonstrează că, de fapt, nu e atât de mult vorba despre carbohidraţi în sine, după cum subliniază epidemiologul Walter Willet: „Prea mulţi și prea puţini carbohidraţi pot fi dăunători, dar ceea ce contează cel mai mult este tipul de grăsimi, proteine și carbohidraţi”.

Provenienţa nutrienţilor este cea care face diferenţa, punctează și Nita Forouhi, profesor la Universitatea Cambridge, unul dintre experţii independenţi care au salutat rezultatele studiului. Cele mai sănătoase diete sărace în carbohidraţi au fost considerate de cercetători cele în care locul carbohidraţilor amidonici a fost preluat de legume, uleiuri vegetale, linte și fasole. Pe de altă parte, dietele bogate în proteine animale, precum Atkins, cresc riscul de insuficienţă cardiacă – este și concluzia studiului Public Health England, care recomandă ca 50% din aportul caloric total să provină din carbohidraţi, dar nu rafinaţi, ci mai degrabă din categoria celor care eliberează lent zahărul în sânge, precum alimentele integrale.

Studiul publicat în The Lancet Public Health ar putea oferi o explicaţie a mortalităţii ridicate în rândul persoanelor obeze, care tind să alunece fie în capcana unei diete low-carb, bazată pe proteine animale, fie în cea a dietelor sărace în grăsimi, dar bogate în carbohidraţi.

Trebuie precizat însă că studiul relevă mai degrabă asociaţii decât o legătură cauză-efect, pentru că datele raportate de subiecţi ar fi putut să nu fie foarte exacte, iar, pe de altă parte, dietele au fost măsurate la începutul studiului și 6 ani mai târziu, existând posibilitatea ca tiparul dietei să se fi modificat în următorii 19 ani.

Deși studiul rămâne, prin natura sa, unul observaţional, autorii au subliniat că modelul occidental al dietei low-carb presupune cel mai adesea diminuarea consumului de legume, fructe și cereale și creșterea consumului de proteine și grăsimi animale. Acest tipar alimentar este responsabil de inflamaţii, îmbătrânire biologică și stres oxidativ, ceea ce îl poate transforma într-un factor al creșterii riscului de mortalitate.

Pe de altă parte, rezultatele studiului coincid cu sfaturile organizaţiilor de sănătate de pretutindeni, subliniază Catherine Collins, dietetician NHS (Serviciul Public de Sănătate din Marea Britanie), care recomandă un consum de carbohidraţi care să acopere jumătate din necesarul zilnic de calorii. În plus, datele obţinute de această investigaţie ar putea recalibra popularitatea media pe care o au dietele low-carb (și medicii care le recomandă) în cazul diabetului zaharat. Studiul ar putea fi un punct de plecare pentru reevaluarea acestei diete sau cel puţin ar putea îndemna la prudenţă în gestionarea pe termen lung a acestui tip de dietă, afirmă Collins.